În calitate de for decizional, Camera Deputaților a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind reglementarea înfiinţării şi funcţionării Punctelor Gastronomice Locale, a cărui coinițiator sunt, alături de colegi parlamentari liberali.
Potrivit actului normativ, Punctul Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară şi se servesc produse culinare şi băuturi, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane simultan.
Inițierea legii a fost motivată de actualul context socio-economic european, precum și de strategiiIe de dezvoltare ale Uniunii Europene, care pun un accent deosebit pe dezvoltarea lanțului alimentar scurt și valorificarea superioară a produselor locale, prin consacrarea conceptului „De la fermă la consumator”.
Înființarea unor zone de servire a mesei în mediul rural creează astfel un lanț alimentar scurt, realizând, în același timp, tranziția către un sistem alimentar sănătos și durabiI, prin promovarea și vânzarea produselor alimentare direct din exploatațiile agricole, cu preponderență din gospodăriile țărănești autentice, respectiv din sursele primare de producție.
Sunt convinsă că Punctele Gastronomice Locale vor deveni și în țara noastră un element esențial în ceea ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă a turismului rural, indiferent de situația formelor de relief, prin valorificarea superioară a productiei primare, sub forma produselor culinare și a specialităților gastronomice cu specific local.
În acest context, va fi dinamizat impactul turismului rural, în special a celui gastronomic, ca factor fundamental de coeziune și reducere a decalajelor dintre zona ruraIă și cea urbană, prin crearea unui model de socializare în jurul actului gastronomic tradițional, specific fiecărei zone, fenomen aflat în expansiune la nivel european și mondial.
Mai ales pentru zonele rurale ale României, consider că multiplicarea și diversificarea surselor de venit reprezintă cerințe indispensabile în vederea dezvoltării armonioase a comunităților locale, mai ales în locurile greu accesibile și locuite de oameni cu posibilități materiale mai reduse.
Sunt încrezătoare că regiunile defavorizate, prin prisma posibilităților limitate de folosință a terenurilor agricole, a condițiiIor sociale, economice și de cIimă, vor avea astfel șanse sporite de revitalizare, după promulgarea legii.
