În vara anului 2013, un studiu al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) poziţiona localitatea Necşeşti în fruntea clasamentului într-un ruşinos top al celor mai sărace localităţi din ţară. Astfel, comuna care se află la aproape 100 de km de Bucureşti către Roşiori de Vede a devenit polul sărăciei din România şi, după aproape doi ani, se pare că lucrurile nu s-au schimbat prea mult, având în vedere faptul că numără aproape 1.200 de locuitori, dintre care peste 500 sunt pensionari, iar pentru nu mai puţin de 52 de familii singurul venit este reprezentat de ajutorul social primit de la Primărie. În rest, copii, tineri şi ici, colo, câte un adult în putere care munceşte cu ziua ori câte un angajat care câştigă un salariu de câteva sute de lei lunar.
Referitor la starea financiară a localităţii la cârma căreia se află, primarul comunei Necşeşti, liberalul Angel Soare, spune că atât la capitolul funcţionare, cât şi la capitolul dezvoltare, comuna Necşeşti se află este pe linia de plutire. Desigur, mai sunt multe de făcut, având în vedere că localitatea nu beneficiază nici de apă curentă şi nici de canalizare, iar cei puţin peste o mie de locuitori ai comunei, resemnaţi parcă de-o viaţă, nu-şi mai doresc decât… sănătate.
“Deocamdată, de bine, de rău, am în buget toate capitolele acoperite. Pot să spun că ne descurcăm, atât cât se poate. N-am proiecte în derulare, am făcut un studiu de fezabilitate pentru apă curentă, dar stă într-un sertar de o bucată bună de timp şi acum ar trebui refăcut. O să-l refac atunci când o să am siguranţa că proiectul poate fi susţinut, pentru că nu-mi permit să pierd banii. Eu am discutat şi cu conducerea Consiliului Judeţean referitor la subiect şi n-am primit decât promisiuni”, a declarat liberalul Angel Soare, primarul de la Necşeşti.
La ultima rectificare bugetară votată de consilierii judeţeni vineri, 13 noiembrie, localitatea Necşeşti se regăseşte printre unităţile admistrativ-teritoriale cu cea mai mică sumă alocată, respectiv 10 mii lei, alături de alte localităţi ca Mârzăneşti, Lisa, Mereni, Smârdioasa şi Săceni. Şi, coincidenţă sau nu, toate primăriile mai puţin norocoase sunt conduse de edili liberali, fie că aceştia vin din partea vechiului PDL sau din rândul vechiului PNL.
Despre repartizarea sumelor de bani, preşedintele Consiliului Judeţean Adrian Gâdea spune că a fost făcută în mod corect, iar culoarea politică a primarilor n-a fost considerat drept criteriu pentru împărţirea banilor. Mai mult, a precizat Adrian Gâdea, unii primari liberali n-au trimis Consiliului Judeţean documentele solicitate, respectiv arieratele şi proiectele aflate în derulare, astfel că sumele de bani au fost mai mici tocmai din acest considerent.
Că nu este vorba despre o simplă coincidenţă, ci de un act premeditat e de părere copreşedintele PNL Eugen Pîrvulescu.
“Este o bătaie de joc, repartizarea banilor s-a făcut pe criterii politice. Primăriile conduse de primari liberali au primit foarte puţini bani, ca de obicei, şi pot să spun că, după trei ani de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean, Adrian Gâdea nu a procedat corect aplicând aceeaşi tehnică pe care o aplica Liviu Dragnea. Oamenii ăia de-abia au bani pentru a plăti salariile angajaţilor din primării. Eu am discutat cu ei şi sunt extrem de nemulţumiţi de modul în care s-a procedat. Preşedintele Consiliului Judeţean a adus drept contraargument cazul localităţii Cosmeşti, care a primit, într-adevăr, 90 mii lei, însă nu spune şi că primarul a bătut în repetate rânduri la uşa Consiliului Judeţean şi a bătut holurile de la Finanţele Publice, având în vedere că situaţia este extrem de dificilă acolo nemaivenind banii de la Petrom”, a declarat Eugen Pîrvulescu referitor la subiect. (Violeta Mocanu)
