2.096 de clasa a VIII-a din județ s-au înscris pentru a susține, la finalul lunii martie, simularea pentru Evaluarea Națională, dintre aceștia 1.295 (69,40%) au reușit să ia note mai mari de 5 la proba de Limba și literatura română, iar la proba de Matematică 937 de candidați (51,12%) au reuşit să obţină note între 5 – 10, conform datelor centralizate de Inspectoratul Școlar Județean.
Potrivit sursei citate, în ceea ce privește proba de Limba și literatura română, în trei unități școlare din județ nu a fost luată nicio notă peste 5, iar la proba de Matematică au fost în această situație patru unități de învățământ.
La nivelul județului, 571 de candidați nu au reuțit să facă lucrări de nota 5 la proba Limba și literatură română, iar 896 au luat note sub 5 la proba de Matematică.
În schimb, la proba de Limba și literatura română, au fost luate două note de 10, în timp ce la proba de Matematică opt candidați au reușit să ia nota maximă.
După centralizarea datelor, rezultatele obţinute la simularea evaluării naţionale au fost analizate la nivelul fiecărei clase, prin discuții cu elevii, au fost dezbătute în ședințele cu părinții și în consiliile profesorale, astfel încât să se stabilească măsurile adecvate în vederea îmbunătățirii performanțelor școlare, se arată în raportul Inspectoratului Școlar.
De asemenea, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean, a fost organizată, de către Comisia judeţeană de organizare a examenului de Evaluare Naţională, ședința de analiză a rezultatelor obținute la simularea examenului de Evaluare Națională.
În urma analizei, au fost identificate principalele cauze care au determinat rezultatele relativ slabe de la simularea evaluării naţionale şi a elaborat propriul plan de măsuri remediale.
Printre cauzele care au condus la eşecul şcolar, respectiv pentru elevii care au obţinut medii sub 5, se numără, potrivit raportului dat publicității: nivelul de interes diminuat pentru performanţă personală, reflectat în procentele de promovare (elevii nu s-au mobilizat semnificativ, deoarece notele de la simulare nu se trec în catalog); lipsa interesului manifestat de elevi și părinții acestora pentru obținerea unor rezultate bune, datorat modalității de admitere la liceu/școală profesională, indiferent de medie; pregătirea examenelor se desfăşoară, în unele cazuri, formal, doar în orele de pregătire suplimentară de la şcoală; absența elevilor de la orele de pregătire suplimentară; slaba implicare a familiilor elevilor în procesul de învățare al acestora; lipsa competențelor de bază la unii elevi; solicitarea elevilor din mediul rural, de către părinţi, în activităţile pe care aceştia le desfăşoară; frecventarea sporadică a cursurilor de către elevii rromi; formalismul unor cadre didactice în timpul desfăşurării programului de pregătire suplimentară; nefamiliarizarea elevilor de către profesori cu modelele de teste propuse pentru examenul de Evaluare Naţională; lectura superficială a itemilor, ceea ce a condus la o înțelegere eronată a sarcinilor; preocupările elevilor sunt canalizate către alte activități; sistemul de învățare preponderent online.
