Surprinzător, deși în ultimii ani tehnologia a avansat foarte mult, persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 și 25 de ani preferă varianta clasică de a citi, și anume formatul pe hârtie. Unele dintre motivele acestei preferințe exprimate în mod hotărât sunt concentrarea mult mai bună asupra acțiunii, care oferă o experiență “deosebită”. O adolescentă de 19 ani, din Alexandria, explică: “Te transpune mai bine și cred că și faptul că dai pagina adaugă ceva experienței”, menționând că, la momentul actual, aceasta citește doar cărți de istorie pentru a se pregăti pentru admiterea la Academia de Poliție. Ea consideră că motivul principal pentru care oamenii nu citesc este lipsa timpului, “toată lumea e foarte ocupată, știi cum e cu stilul acesta de viață foarte agitat, nu mai este nici cultură, iar toate acestea combinate sunt motivul pentru care lumea nu mai citește”.
De asemenea, în această categorie sunt mai multe persoane care au indicat cărțile necesare pentru înțelegerea materiei de bacalaureat ca fiind ultimele citite. O fată de 17 ani susține că telefonul îi distrage foarte mult atenția când încearcă să citească în format electronic și din această cauză nu mai citește deloc și preferă să vizioneze filme pentru că “oricum e același lucru”, pe când, o fetiță de 11 ani este extrem de entuziasmată pentru a citi cât mai repede “cărțile de mister pe care mi le-a cumpărat bunica”.
În ceea ce privește participanții la sondaj din categoria de vârstă 25-35 de ani, jumătate dintre aceștia preferă formatul clasic, pe când ceilalți preferă formatul electronic, deoarece e mult mai “accesibil, deși îți distrage atenția”, spune o femeie de 28 de ani, care a citit “Cele 50 de umbre ale lui Grey” în urmă cu 3 luni. Majoritatea nu își amintesc ultima carte pe care au citit-o, punând motivul pe lipsa timpului, deoarece “problema e că pleci la 6 de acasă și te întorci la 6 seara”, potrivit unui bărbat de 29 de ani, care a citit romanul “Creanga de Aur” în ultimul an de liceu, deși soția acestuia în vârstă de 25 de ani citește “Cele 100 de reguli ale educării copilului” pentru că își doresc să înceapă acest capitol în viața lor și vrea să fie informată. Restul participanților spun că motivele pentru care nu citesc sunt bazate pe prețul “extrem de scump” al unei cărți, traiul scump din această țară, avansarea tehnologiei care “ne prostește”.
Majoritatea participanților cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani sunt cei care preferă ambele formate de lectură, însă, de asemenea, sunt și cei care au spus că “citesc, dar nu îmi amintesc cum se numea ultima carte”.
Participanții din ultima categorie de vârstă chestionată, respectiv peste 50 de ani, în procent de 100%, preferă varianta clasică de a citi o carte. De asemenea, aceștia sunt cei care au discutat cel mai mult despre titlurile pe care le-au citit, în comparație cu ceilalți. O femeie în vârstă de 77 de ani susține că “important e ca oamenii să citească, mai puțin contează în cel fel. Eu mai citesc ziare, dar doar titlurile pentru că nu prea mai văd. Am fost profesoară și atunci a fost ultima dată când am citit cu adevărat, dar soțul meu citește zilnic. Cred că oamenii nu au bani să-și cumpere cărți”.
Un bărbat în vârstă de 70 de ani susține că îi place foarte mult să citească, făcând acest lucru în urmă cu 14 zile, când a recitit “Viața la țară” de Duiliu Zamfirescu. Un alt bărbat, tot de aceeași vârstă, citește “foarte des”, spunând că abia a terminat de citit Biblia în urmă cu două săptămâni, iar alt participant în vârstă de 65 de ani, a citit în anul 1976 “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. În ceea ce privește doamnele, o femeie în vârstă de 65 de ani spune că tocmai și-a comandat 7 cărți, al căror autor este Doctorul Vasi Rădulescu, fiind mult mai atrasă de cărțile de specialitate. Cât despre motivele pentru care majoritatea oamenilor nu mai citesc cărți, acești participanți consideră că principala cauză este “butonatul telefonului toată ziua”.
Având în vedere aceste rezultate, poate fi concluzionat că multe persoane discută despre cărți, însă nu toate le și citesc. Însă, discutând cu Sorin Rizeanu, membru al Asociației Mihai Morar din Teleorman încă de la începutul înființării acesteia, dar și coordonator al Librăriei din Alexandria în prezent, se pare că acesta are altă părere: “Eu aș zice că dintre alexăndreni, citesc în mod constant poate 10-20% din oameni, iar, având în vedere că vorbim despre un oraș măricel, asta ar însemna câteva mii de oameni (…). Librăria merge bine, vindem cărți; peste 50-100 de cărți vândute lunar. Deși la început ni s-a spus că nu o să meargă, alexăndrenii din toate categoriile de vârstă citesc foarte mult. E surprinzător cât de mulți copii citesc foarte mult în acest oraș”.
Tot pe acest subiect, acesta relatează impresionat că “vorbeam cu un băiețel, avea în jur de 12-13 ani și venea cu bunicul lui, iar în fiecare duminică își cumpăra o altă carte și cred că o și citea pentru că venea iar și cumpăra altă carte. Vă dați seama că e extraordinar pentru copilul acesta pentru că așa se dezvoltă creierul. Se dezvoltă mult mai bine decât dacă se uită la televizor la un film. Când vezi un film, deja vezi cum arată actorul, scena și așa mai departe. Pe când, dacă citești o carte, doar îți dă niște indicii și atunci creierul tău funcționează și creează imaginea personajului și a cadrului. Creierul lucrează extraordinar când citești cărți, din acest motiv fiind și așa de recomandate”.
