Legea „defăimării sociale” iniţiată de preşedintele PSD Liviu Dragnea se va dezbate şi vota cel mai probabil săptămâna viitoare, după ce şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor de miercuri, 10 februarie, a fost suspendată.
Iniţial, a existat propunerea ca dezbaterea proiectului de lege să fie scoasă de pe ordinea de zi, iar motivul invocat în acest sens fiind faptul că raportul la această lege, care conţine o serie întreagă de amendamente admise, n-a fost gata cu cel puţin trei zile de votul din plen. Astfel, după discuţii îndelungate, nu s-a ajuns la un acord cu privire la scoaterea sau păstrarea pe ordinea de zi, iar în acest sens conducerea Camerei s-a reunit în şedinţă şi a decis suspendarea lucrărilor.
Deputaţii din Comisiile Juridică şi pentru Drepturile Omului au dat deja aviz favorabil, cu amendamente, pe legea „defăimarii sociale” a lui Liviu Dragnea, prin care amenzile prevăzute iniţial în proiectul de lege au crescut până la suma de 100.000 de lei, deşi liderul PSD declarase în luna octombrie, în urma unui val de critici, că va face ca amenzile să fie „la nivel simbolic”.
Anterior avizului dat de deputaţi, plenul Senatului a adoptat pe 7 octombrie 2015 proiectul legislativ privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup iniţiată de Liviu Dragnea, care prevedea că defăimarea socială să fie sancţionată cu amendă de la 1000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amenda de la 2000 la 60.000 lei dacă vizează un grup social.
Potrivit textului legii, defăimarea socială este „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartanenţei sale la un anumit grup social”.
„Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sociale sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei sau a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discrimnarii. Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani şi curge de la data săvârşirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei,” se mai prevede în proiectul de lege. (Violeta Mocanu)
