Politic

Un Crin luat de ape

Sorin Ovidiu Bălan

Din păcate, anul acesta, pentru mulți teleormăneni, bucuria Paștelui a fost umbrită grav de supărările provocate de inundaţii. În loc să stea liniştiţi să ciocnească oău şi să guste din bunătăţile de pe mese împreună cu cei dragi, parte dintre teleormăneni au fost foarte ocupaţi să-şi salveze în primul rând viaţa şi apoi bunurile. Un Paşte trist, despre care unii s-au găbit să facă aprecieri care de care mai năstruşnice, ca să nu le spun altfel.

Cum că ar fi vorba despre un blestem, care s-a lăsat peste oamenii locului în zi de mare sărbătoare, pentru că au fost pedepsiţi din cauza multelor păcate pe care au, de ai crede, ascultându-i pe aceşti inepţi, că Sodoma şi Gomora s-au mutat la Ştorobăneasa. Desigur, nici vorbă de aşa ceva. Ce păcate îngrozitoare pot avea nişte truditori ai pământului, care îşi câştigă din muncă grea şi cinstită pâinea de zi cu zi?

Eu cred că motivul dezastrului este altul, şi mult mai pământean. Iar blestemul şi l-au cam făcut oamenii cu mâna lor, acum mai bine de doi ani de zile. Să mă explic.

Ieri, în sfârşit, autorităţile de la cel mai înalt nivel au vizitat sinistraţii. Şi au constatat că trebuie un dig, ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple. Dincolo de această  înţelepciune uimitoare, că trebuie un dig ca să nu mai fie inundaţii, mă întreb firesc: acestea sunt primele inundaţii din Teleorman? Desigur că nu. Eu însumi, ca reporter, am relatat de la astfel de evenimente. Din Teleorman, dar şi din celelalte judeţe învecinate, Giurgiu şi Călăraşi, unde apele au făcut ravagii în atâtea rânduri. Care au fost rezultatele? Care au fost învăţămintele care s-au tras din nenorocirile de atunci? Nimic, după cum o arată realitatea. Autorităţile au împărţit, în faţa camerelor de luat vederi, desigur, ceva ajutoare, au promis marea cu sarea şi au plecat. Iar oamenii au rămas să se bată singuri cu apele şi să piardă toată agoniseala la următoarea viitură.

Un blestem, totuşi, a existat, după cum spuneam. Unul foarte pământean. Şi anume: Votul! Inundaţiile sunt chiar în colegiul de senator al lui Crin Antonescu, care nu numai că nu a dat pe acolo să fie la greu alături de cei care l-au votat, dar nici măcar nu a avut bunul simţ să le dea un mesaj de îmbărbătare, din locul uscat unde şi-a petrecut fericit sărbătorile pascale. Şi a fost votat cu peste şaptezeci la sută.

Poate măcar de data asta, să tragem nişte învăţăminte din aceste inundaţii, în afară de complexa axiomă filozofică: „trebuie un dig, ca să opreşti revărsarea apelor peste casele oamenilor”.

 

2 Comments

  1. P.S.
    Esenta articolului este preponderent una dar parca e mai interesant ca autorul sa-l denumeasca in alt fel!!!???

  2. In conceptia autorului acestui articol ar fi fost foarte necesar sa pluteasca lin un convoi, un alai, suna mai pompos, din care sa faca parte multe notabilitati, care sa aiba cap de afis persoana/ne cu dare de mana, larghete, prin natura si responsabilitea funtiilor detinute, in a da bani pentru ceva care trebuia rezolvat prin natura functiile detinute de alte persoane in judet, de-a lungul anilor pentru a se preintampina nenorocirile care s-au abatut asupra locuitorilor!?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.