Metarankingul Național este un mecanism de evaluare și ierarhizare a universităților din România, bazat pe analiza unor clasamente universitare internaționale recunoscute la nivel global de către International Ranking Expert Group, Inventory of International Rankings (IREG).
Topul primelor 10 universități din România în anul 2023 este similar cu cel din 2022, fiind ocupat de universități comprehensive, tehnice și de medicină.
Metarankingul reprezintă un instrument de analiză precis și imparțial, care promovează alocarea echitabilă a finanțării cercetării universitare pe baza performanței dovedite și identificarea nevoilor pentru atingerea și susținerea excelenței în educație și cercetare.
Obiectivele specifice ale metarankingului vizează: identificarea instituțiilor de învățământ superior performante din punct de vedere al activității științifice și al contribuției lor la comunitatea academică internațională, reflectată prin prezența în cele mai importante clasamente internaționale ale universităților europene și occidentale; ierarhizarea instituțiilor de învățământ superior din România pe baza punctajului obținut în urma aplicării metodologiei standardizate aferente exercițiului național de metaranking; să ofere un instrument de analiză adecvat pentru managementul academic național, un instrument cât mai obiectiv și transparent care poate fi folosit pentru: a obține o viziune mai clară și mai cuprinzătoare asupra impactului universităților românești în cadrul comunității academice internaționale; proiecția strategiei educaționale și de cercetare în cadrul universităților din țară; luarea unor decizii mai informate și mai eficiente în ceea ce privește finanțarea cercetării în instituțiile de învățământ superior.
Motto:
“Totul s-a întors cu fundu-n sus
Hoţii ne dau lecţii de morală.
Popii Îl trădează pe Isus.
Bună ţară – dar ce rea tocmeală!”
(CORNELIU VADIM TUDOR – LUMEA ROMÂNEASCĂ in: https://www.revistaromaniamare.ro/lumea-romaneasca)
Clasamentul universităţilor din România contează mai putin atâta timp cât comparatia nu se face cu universităţi similare din Europa sau din întreaga lume.
Din păcate, pe anul 2023 nici o universitate românească nu a ocupat unul din primele 1000 de locuri in clasament Shanghai.
Si asta după ce in anul 2022 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost singura universitate din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaționale ale universităților lumii (Academic Ranking of World Universities https://www.shanghairanking.com/rankings/arwu/2022), ocupând o poziție în intervalul 800-900 la nivel internațional. Din cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, aproximativ 2500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1000 sunt făcute public. Așadar, aflându-se pe poziția 800-900, UBB se afla cel puțin între primele 5% universități ale lumii.
Iată că anul acesta UBB nu mai indeplineste criteriile de performanta, astfel că România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023.
Incercând o explicatie , doamna ministru al educatiei Ligia Deca a căutat să justifice esecul astfel: „Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, prin recrutarea unor buni practicieni sau profesori cu vocație pedagogică, cu o solidă pregătire în domeniu”, ceea ce denotă faptul că în universitățile românesti nu se prea face cercetare.
In toată lumea civilizată adevărata cercetare stiintifică se face în universităti. Noi am păstrat în țară modelul sovietic din perioada comunistă în care cercetarea era concentrată în institute rupte de universități. După 1989 au existat anumite tentative timide de remediere a situatiei . Astfel, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost înfiintată Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) , cu atributii în realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat al României pentru universități. Dar, ca la noi la nimeni. Pentru ca ruptura între învătământul superior si cercetarea stiintifică să fie totală, în decembrie, 2020 Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost scindat în Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Si acum constatăm cu surprindere că România nu mai are nici o universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023.
Este vorba si de o chestiune de organizare depăsită a învătământul superior din România.
Iată ce spunea in anul 1943, marele clinician Iuliu Haţieganu despre prioritatea cercetării stiintifice intre functiile unei universităti performante:
„Cele cinci functii care dau viaţă unei Universităţi constiente si responsabile de misiunea ei în stat sunt: cercetarea si creaţia stiinţifică, pregătirea profesională, educaţia naţională a viitoarelor elite, asigurarea vieţii materiale si morale a studenţimei, răspândirea stiinţei în masele largi ale neamului.”
(Iuliu Haţieganu- Preocupări universitare; Revista”U”, Bucuresti, nr.1, dec. 1943)
Vezi si: https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/franta-vs-romania-in-problema-esecului-clasarii-in-2292920.html