Titirişcă şi-a dat singur mat

Orchestratorul odiseei adoptării listei de repartizare a locuinţelor ANL, Florin Titirişcă, alături de ai săi colegi liberali, şi-a dat seama, cam târziu, ce-i drept, că 55 de apartamente reprezintă mult mai multe voturi într-o eventuală luptă electorală, aşa că, în şedinţa de joi, 30 iulie, a Consiliului local, a fost aprobată respectiva listă.

Ce a urmărit, de fapt, Titirişcă prin tot acest spectacol e greu de pătruns. Nu numai că liberalii s-au abţinut în două şedinţe de consiliu consecutive de la votarea proiectului, dar au mai cerut şi reanalizarea dosarelor celor care primiseră dreptul la un apartament ANL, au făcut un “centru de comandă” la cabinetul de consilier local Florin Titirişcă, unde cetăţenii nemulţumiţi să meargă cu jalba-n proţap… Şi, cu toate acestea, “s-au sucit” şi, în ultima şedinţă, au fost de acord cu respectiva listă, pe care au tot contestat-o.

O argumentare a acestei răzgândiri a încercat să o aducă vocalul consilier local în şedinţă: ba că nu e de acord cu criteriile de alocare, ba că unele persoane de pe listă nu ar prea merita să obţină o astfel de locuinţă… Dar de ce tocmai acum s-a trezit Titirişcă să ridice astfel de probleme? Criteriile de alocare a apartamentelor ANL au fost stabilite tot prin hotărâri ale Consiliului local, depunerea dosarelor nu s-a făcut cu menţiunea “top secret”, şi atunci, atitudinea consilierilor PNL e cel puţin greu de explicat. Şi nici în legătură cu schimbarea din şedinţa de joi, argumentele consilierului Titirişcă nu sunt prea solide. După mult trâmbiţata studiere a dosarelor, s-ar fi aşteptat toată lumea să facă publice informaţii de necontestat despre cât de dubioasă a fost alocarea locuinţelor, dar… nu. Acesta a motivat votul favorabil prin grija faţă de beneficiarii locuinţelor ANL care au fost prezenţi în sală la şedinţa de consiliu de joi, dar probabil că nu e hazardant să presupunem că, de fapt, Titirişcă a crezut că dă o lovitură de imagine, că va avea puhoaie de alexăndreni care să se alăture demersului său, însă efectul stratagemei sale a fost cam pe dos. Nu puhoaie, dar destule persoane l-au criticat, în mod special tinerii care riscau să iasă de pe lista de repartizare, pentru că ar fi împlinit 35 de ani până la semnarea contractului şi nu ar mai fi fost, astfel, eligibili.

Astfel că, ambele poziţionări ale lui Titirişcă sunt greu de înţeles: când a crezut că are dreptate – la contestarea listei sau la aprobarea ei? Ar fi de aşteptat de la un şahist să aibă o anumită viziune atunci când iniţiază o acţiune şi să anticipeze cel puţin câteva mutări, dacă nu întreaga partidă… (A. Neagu)