Valeria Gherghe, inspector şcolar general: “Vina aparţine deopotrivă, elevilor, dascălilor, părinţilor, sistemului de educaţie”
Monica DUMITRESCU
Doar 1326 de elevi teleormăneni din clasa a VIII-a din totalul de 3057 elevi prezenţi la simularea Evaluării naţionale desfăşurată în februarie 2014 au reuşit să obţină medii peste 5. Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman a centralizat rezultatele simulării Evaluării naţionale la clasa a VIII-a. Procentul elevilor care au reuşit să obţină minim media 5 la această simulare în Teleorman este de doar 43,38%, cu 5,4 procente sub media naţională. În doar 8 judeţe au fost înregistrate rezultate mai slabe comparativ cu Teleormanul.
Matematica a fost şi de data aceasta proba care a creat cele mai mari probleme elevilor. Conform datelor centralizate de ISJ, în Teleorman doar 25,85% dintre elevi au obţinut note peste 5 la matematică. Pe tranşe de medii situaţia la matematică se prezintă astfel: 559 elevi cu note între 1-1.99, 669 elevi cu note între 2-2.99, 612 elevi cu note între 3-3.99, 441 elevi cu note între 4-4.99, 297 elevi cu note între 5-5.99, 166 elevi cu note între 6-6.99, 128 cu note între 7-7.99, 98 elevi cu note între 8-8.99, 90 elevi cu note între 9.99 şi 16 elevi cu nota 10.
La limba română procentul elevilor cu note de cel puţin 5 este 62,68%. Doar 11 elevi au reuşit însă să obţină nota 10 la această disciplină. 311 elevi au obţinut note între 9-9.99, 386 au obţinut note între 8-8.99, 400 între 7-7.99, 391 între 6-6.99, 429 între 5-5.99. 1048 de elevi teleormăneni au obţinut note mai mici de 5 la limba rămână, aproximativ jumătate dintre aceştia având notele cuprinse între 1-3.
În 30 de unităţi de învăţământ teleormănene din mediul rural, dar şi în Şcoala nr. 2 din Turnu Măgurele toţi elevii din clasa a VIII-a au obţinut medii sub cinci la simularea Evaluării Naţionale din acest an.
În Alexandria, cele mai bune rezultate au fost obţinute de Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul”, unde procentul mediilor de cel puţin cinci a fost de 90, 91%. La o distanţă de aproximativ 20 de procente, pe locul al doilea s-a clasat Şcoala Gimnazială “Ştefan cel Mare”. Cele mai slabe rezultate în Alexandria au fost obţinute de elevii Şcolii Gimnaziale nr. 6 unde doar 38,10% dintre elevi au obţinut minim media 5.
La Roşiorii de Vede cele mai bune rezultate au fost obţinute la Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu”, unde procentul mediilor de cel puţin 5 de 74,67%.
Elevii din Turnu Măgurele s-au dovedit şi de această dată cel mai bine pregătiţi la nivel judeţean, Colegiul Naţional “Unirea” obţinând un procent de promovabilitate de 96%, iar Şcoala Gimnazială “Mircea cel Bătrân” un procent de 73,61%.
Singura Şcoală Gimnazială cu un procent de promovabilitate de 100% este cea din Liţa, însă aici a participat la simulare un singur elev din cei trei înscrişi în clasa a VIII-a în acest an. Procente de promovabilitate mai mari de 75% au obţinut şi şcolile gimnaziale din Viişoara, Smârdioasa, Nicolae Bălcescu, Tătărăştii de Sus.
Potrivit reprezentanţilor ISJ, în perioada următoare, rezultatele obţinute la această simulare vor fi analizate la nivelul unităţilor de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul Consiliului Profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
Întrebată cum consideră rezultatele obţinute de şcolile teleormănene la această evaluare, care sunt cauzele slabei pregătiri a elevilor teleormăneni şi cine sunt vinovaţii pentru acestă situaţie, inspectorul şcolar general, prof. Valeria Gherghe, a declarat: “Rezultatele la simularea Evaluării Naţionale în Teleorman sunt slabe, sub aşteptările noastre. În ceea ce priveşte cauzele şi vinovaţii, cred însă că la acest moment e prematur un răspuns. Aştept analizele din şcoli, dar în opinia mea, după ce m-am consultat şi cu cei doi inspectori de specialitate, cauzele sunt multiple: elevii de gimnaziu nu sunt încă familiarizaţi cu structura subiectelor, şi nici cu exigenţele examenului; superficialitate în citirea cerinţelor, şi în tratarea acestora; număr insuficient de ore pentru familiarizarea elevilor cu structura subiectelor; slaba motivaţie a elevilor; inexistenţa unui prag de admitere la liceu; mobilitatea resursei umane în mediul rural. Vina aparţine deopotrivă, elevilor, dascălilor, părinţilor, sistemului de educaţie, însă trebuie să căutăm soluţii, nu vinovaţii”.
