În timp ce PDL şi PNL au reuşit până acum să stabilească, chiar şi la nivel de simplă dezbatere, listele candidaţilor care vor fi aruncaţi în alegerile parlamentare, PSD pare să fi pus această preocupare pe un plan secundar. Practic, de la referendum şi până acum, Organizaţia Judeţeană a PSD a preferat să stea în umbră şi să evite orice fel de confruntare cu opinia publică şi curiozităţile ei, asumându-şi, probabil, şi faptul că prin această atitudine vor atrage şi o scădere a nivelului de popularitate câştigat cu greu în anii de opoziţie. Şi în ceea ce priveşte alegerile parlamentare, Organizaţia Judeţeană a PSD preferă să tacă şi să menţină suspansul asupra numelor celor care vor fi aruncaţi în lupta pentru un fotoliu de deputat sau senator.
Sunt voci care susţin că liderul judeţean al PSD, Liviu Dragnea, ar fi cerut colegilor săi de partid să păstreze discreţia asupra numelor celor propuşi, până la momentul în care lucrurile vor fi foarte clare şi va fi absolut cert faptul că aceşti candidaţi vor şi câştiga luptele electorale în colegiile lor.
Nu e un secret faptul că Liviu Dragnea ar fi spus, la un moment dat, că speră la un rezultat extrem de bun în alegerile parlamentare, ţinta sa predilectă fiind obţinerea a 8 fotolii de parlamentari din 9 posibile.
Dar sunt şi voci care pretind că lucrurile nu stau deloc aşa şi că strategia PSD pentru parlamentare este încă lipsită de un contur precis, ratarea referendumului pentru suspendarea lui Băsescu lăsându-le celor din PSD un gust amar, dar şi un sentiment de descurajare şi demobilizare. Mai mult, luptele acerbe din interiorul partidului între cei care se doresc să devină parlamentari şi nu ştiu încă părerea conducerii judeţene ar fi impus necesitatea acestei tăceri prelungite.
Strategia tăcerii din PSD nu pare a fi, însă, nici una foarte bine gândită, nici una foarte eficientă pe termen scurt şi mediu. Practic, dacă se va opta pe aducerea de candidaţi de la Centru, atunci tăcerea aceasta a forurilor de decizie judeţene are justificarea ei, pentru că populaţia va reacţiona la identitatea partidului, nu la aceea a politicianului trimis în campanie. Dacă, însă, se va opta pentru nominalizarea unor politicieni de-ai locului, atunci lucrurile se schimbă şi strategia aleasă nu este una dintre cele mai bune, pentru că nominalizarea lor cu cel puţin trei luni înainte de alegeri le-ar creşte popularitatea şi le-ar permite consolidarea imaginii pe care o vor promova în campania electorală. Totuşi, asta nu împiedică vocile nemulţumite din PSD să se exprime dur la adresa acestei atitudini discrete, mulţi dintre cei chestionaţi cu privire la subiect declarând, sub protecţia anonimatului, că se aşteaptă la nominalizări cu trei zile înaintea termenului limită.
