În timp ce elevii vor vacanţe mai lungi, mai puţine teme, părinţii şi profesorii vor mai multă ordine şi disciplină în şcoli
Un sondaj realizat în municipiul Alexandria arată că toată lumea este nemulţumită de actualul sistem de învăţământ şi oricine s-ar afla în postura ministrului Educaţiei ar aduce schimbări, unii chiar radicale. Acestea sunt însă diferite în funcţie de categoria socială în care se află fiecare intervievat. Dacă elevii vor vacanţe mai lungi, teme mai puţine, subiecte mai uşoare la examenele naţionale, părinţii vor ca profesorii să se ocupe mai mult de pregătirea elevilor, programe şcolare mai puţin încărcate, iar profesorii, mai multă ordine şi disciplină, dar şi mai mulţi bani alocaţi pentru educaţie.
“Dacă aş fi ministrul Educaţiei aş reorganiza structura anului şcolar. Şcoala să nu mai fie aşa încurcată cu vacanţa: avem o săptămână de vacanţă, după aceea stăm două săptămâni la şcoală şi iar avem câteva zile de vacanţă, după care stăm jumate de an fără vacanţă. De asemenea, aş face modificări privind programa şcolară care mi se pare foarte încărcată”, a spus Codruţ Badea, elev în clasa a IX-a.
“Aş scoate religia din programa şcolară”, spune Diana, elevă în clasa a X-a.
“Aş schimba totul în ceea ce priveşte disciplina şi ordinea în şcoli, în rest nimic”, spune o pensionară din Alexandria.
“Programa şcolară să fie ca înainte pe vremea noastră, mi se pare prea încărcată. Este bine să li se dea copiilor teme pentru acasă, dar mi se par prea multe, sunt totuşi copii”, spune Elena Aftene, mama unui copil de clasa a III-a.
“Aş pune să facă subiectele mai uşoare la Bacalaureat, să poată copiii să ia examenul, altfel rămân vai de capul lor, nu se pot angaja nicăieri. Introducerea bacalaureatului profesional e o măsură bună, nu toţi vor să meargă la facultăţi. Şi profesorii să îi înveţe mai mult la şcoală, că nu se mai ocupă de loc”, spune Elena, mama unui elev de clasa a XI-a.
“Aş şchimba tot sistemul şcolar. Nimic nu mai e cum trebuie. Profesorii nu se mai ţin de treabă, nu vin la ore, şi dacă vin nu fac nimic, obligă copiii să vină la meditaţii. Nu avem bani să plătim. Copiii nu mai învaţă, sunt obraznici, îşi petrec timpul prin baruri. Aş introduce uniformele şcolare, să se vadă care sunt elevi şi care nu”, a spus Emil R., tatăl unui absolvent de clasa a XII-a.
“Vacanţe mai lungi aş face. Acum luăm vacanţă pe 22 iunie şi am înţeles că ne întoarcem la şcoală pe 1 septembrie, deja s-a scurtat vacanţa de vară. Şi aş lăsa bacalaureatul aşa cum e. Acum pentru absolvenţii de la profilul uman vor să facă subiecte mai grele şi nu mi se pare normal. E bine aşa cum e, să nu mai schimbe regulile în fiecare an”, spune o elevă de clasa a XI-a.
“În mass-media se pune foarte mare accent pe drepturile copiilor, dar pe obligaţiile acestora nu. Aş introduce mai multă ordine şi disciplină în şcoală. Copiii vin foarte răsfăţaţi din familii. Şi aş rămâne la manualele tipărite pe hârtie, copiii trebuie să le răsfoiască, să simtă mirosul de carte, şi la scrisul de mână cu cerneală, cel puţin la clasele mici. Manualele în format electronic şi tabletele nu mi se par potrivite pentru aceştia”, spune o învăţătoare de la clasa I.
“Este greu să răspunzi într-o singură frază la această întrebare. Dacă aş fi ministrul Educaţiei, aş reforma din temelii învăţământul românesc, care azi este o structură de putere birocratică, supercentralizată, ce fiinţează în exclusivitate pentru susţinerea altor interese decât cele ale copiilor. Toate pretinsele reforme din sistemul românesc de educaţie au ocolit esenţialul şi au lăsat în urmă: programe şcolare greoaie şi foarte încărcate, manuale controversate şi schimbate nesemnificativ în ultimii 12 ani. La acestea se adaugă metode de predare vechi, dascăli îmbătrâniţi, sisteme de evaluare proaste. Anii de gimnaziu şi de liceu sunt o corvoadă pentru mulţi elevi. Copiii şi tinerii sunt siliţi să memoreze o cantitate imensă de informaţii. Multe nu le vor fi de folos niciodată în viaţă: inegalele duble de la matematică, formule complicate de hidrocarburi sau critică literară la profile tehnice. Din cauza metodelor de predare din şcoala românească bazate în special pe dictare, memorare, redare, elevii au de studiat enorm şi acasă. Notele sunt importante deoarece în funcţie de medii se face admiterea la liceu şi la facultate.
Câteva schimbări pe care le-aş face: manuale şi rechizite şcolare gratuite, manualele trebuie să aibă legătură cu practica şi să conţină acele “cârlige“, adică să fie atractive pentru elevi. Profesorul trebuie să le explice că ceea ce învaţă are legătură cu practica, micşorarea numărului de elevi la clasă la 15, astfel încât cadrul didactic să acorde atenţie fiecărui elev în demersul didactic, să punem accent pe calitate şi nu pe cantitatea de informaţii pe care le transmitem elevilor, stimularea creativităţii elevilor, schimbarea modului de admitere în licee prin examene, şi nu pe baza mediilor şcolare, reabilitarea statutului cadrului didactic în societate printr-o salarizare diferenţiată pe criterii de performanţă şi progres şcolar”, Eliza Sotirescu, profesor.
“Dacă aş fi ministrul educaţiei aş încerca să conving că investiţia în educaţie e cea mai importantă şi că educaţia trebuie să devină prioritate zero nu numai din punct de vedere teoretic, ci şi practic, deoarece fără fonduri suficiente investite în educaţie nu poţi să ai nici o educaţie de calitate nici o economie puternică. Cu un popor educat şi sănătos ai toate şansele să ai şi o economie puternică”, spune prof. Valeria Gherghe, inspector şcolar general.
