Eveniment

Situl arheologic alexăndrean este în pericol/ Oamenii se dau cu ATV-ul și motocicletele pe el

Fiind Ziua Porților Deschise la Muzeul Județean Teleorman, managerul Pavel Mirea discută pe tema interesului scăzut al oamenilor în ceea ce privește arheologia, dar și despre siturile de acest tip din Teleorman și pericolul în care se află.

“Omul se duce cu o remorcă sau cu o căruță, sapă undeva și ia pământ, nerealizând că acolo este un sit arheologic (…). Pericolul nu este natural, ci antropic. Pericolul vine de la oameni. E vorba chiar de situri care sunt clasate în lista momentelor istorice. Teoretic, sunt protejate de lege.

Avem situl ‘La Gorgan’, care a fost transformat în loc de distracție. Adică, se dau oamenii cu ATV-ul și motocicletele pe el. Teoretic, este protejat de lege. Practic, nu stă nimeni să îl păzească”, spune Pavel Mirea, managerul Muzeului Județean Teleorman, cu ocazia evenimentului ce se desfășoară pe o perioadă de 3 zile și care marchează “Zilele Europene ale Arheologiei”.

Deși intrarea este liberă astăzi la muzeu și acesta este un eveniment cultural important la nivelul județului, deoarece este prima ediție, clădirea este goală. Speranța că publicul va fi interesat de arheologie, stă în mediul online, unde, în weekend, vor fi adăugate două filme specifice arheologiei teleormănene pe canalul de YouTube al Muzeului Județean Teleorman.

La momentul actual, Pavel Mirea precizează că mai sunt, per total, doar 5 arheologi teleormăneni înscriși în Registrul Arheologilor din România – grup din care face și acesta parte, având nivelul de arheolog specialist. De asemenea, Pavel Mirea susține că, în Occident, “lucrează foarte mulți tineri români care încă mai sunt dispuși să facă arheologie, dar se duc și lucrează acolo pe proiecte; arheologie contractuală – cât durează o lucrare, de la câteva luni, poate la jumătate de an”. Așadar, una dintre problemele obșnuite, în general, este numărul scăzut al resurselor umane.

Cât despre cercetările arheologice active, managerul Muzeului Județean Teleorman consideră că proiectul de cercetare de la Vitănești este “cel mai longeviv“, poate din țară, deoarece a început încă din 1993.

În ceea ce privește activitatea arheologică a Muzeului Județean Teleorman, sursa citată explică: “Noi facem cercetări arheologice preventive în momentul în care avem contracte, există solicitări pentru așa ceva. Am făcut unele cercetări în regim de salvare. De exemplu, este vorba despre un sit din Alexandria, care se distrugea prin eroziunea naturală, grăbită și de faptul că zona a fost transformată la un moment dat, acum mulți ani, în groapă de împrumut. Au luat oamenii pământ. Am făcut două campanii de cercetare și sperăm ca anul acesta să epuizăm zona respectivă și să salvăm patrimoniul de acolo”.

De asemenea, acesta spune despre filmul disponibil de mâine că este referitor la cercetările arheologice teleormănene de-a lungul timpului, încă de la început. Așadar, filmul va fi împărțit pe 4 perioade: perioada de început a arheologiei, perioada interbelică, perioada cuprinsă în timpul regimului comunist și perioada după 1989.

“Ceea ce vedem într-un muzeu nu a venit așa de undeva, nu e cumpărat nici de la magazin, nici de la agro, este rezultatul unei munci. Fiecare obiect are o poveste în spate și o muncă până la urmă și toate reprezintă un ansamblu”, spune managerul muzeului.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.