Mai uşor treci cămila prin urechile acului, mai uşor obţii o informaţie de la NASA, de la FBI, de la CIA sau Guvernul României decât de la Instituţia Prefectului Teleorman. Domnul prefect Zorinel Niculcea consideră probabil că şi ingredientele din ciorba de fasole de la popota vreunei cazarme este secret de stat, dovedind atât lipsa de comunicare, cât probabil şi faptul că în spatele tăcerii misterioase se ascunde un mare secret care nu trebuie dezvăluit.
Faptul că domnul prefect Zorinel Niculcea nu mai are nici purtător de cuvânt, pare a fi încă o dovadă a lipsei crase de transparenţă a instituţiei pe care o conduce, domnia sa fiind reprezentantul primului ministru din teritoriu, putând învăţa de la premier că nu este bine să nu comunici. Faptul că domnul prefect pare a ţine videoconferinţele aproape cu uşile închise, fără să anunţe presa locală, poate da de gândit, ca şi când în spatele uşilor închise s-ar pune la cale ceva ocult, de care lumea nu trebuie să afle, dând naştere la fel şi fel de supoziţii, unele mai păguboase decât altele referitor la instituţia pe care o conduce, dând naştere la suspiciuni de toate felurile.
Solicitând verbal hotărârile de Consilii locale şi de Consiliu judeţean prezentate Instituţiei Prefectului pentru verificarea legalităţii, şi care au fost contestate la Contenciosul Administrativ, în ciuda Legii 544, a accesului liber la informaţii, domnul prefect dă sfatul să facem o cerere pe care să o depunem la registratura Prefecturii, şi să aşteptăm acasă liniştiţi răspunsul care poate veni, conform legii, în termen de 30 de zile.
Probabil că ştie ce ştie domnul prefect pe ce se bazează, probabil că se cunoaşte că are spatele asigurat, că este inatacabil, şi-atunci, în ciuda faptului că există vorba că război cu presa nu se face, şi nimeni nu l-a câştigat, domnul prefect preferă opacitatea în ciuda transparenţei, considerând să pună obrocul peste tot, şi poate chiar să bage gunoiul sub preş.