Carmen Dumitrescu
Nivelul de trai la nivelul judeţului Teleorman este unul dintre cele mai scăzute la nivel naţional şi aceasta este o realitate pe care mulţi dintre teleormăneni o recunosc şi o acceptă ca atare. Numărul mic al locurilor de muncă vacante, dar şi concedierile frecvente îi determină pe teleormăneni să accepte orice salariu li se oferă, foarte puţini dintre ei obişnuind ca, în momentul angajării, să negocieze condiţii stricte de salarizare. Astfel, mai ales după izbucnirea crizei economice, majoritatea teleormănenilor aflaţi în câmpul muncii au preferat să accepte o salarizare deficitară, de teama concedierii iar atitudinea s-a permanentizat, efectele ei observându-se acum mai ales în privinţa nivelului salariului mediu net pe economie la nivel judeţean. Astfel, în timp ce un angajat în domeniul serviciilor dintr-un oraş precum Cluj sau Bacău câştigă peste 1500 de lei pe lună, în Teleorman, acesta nu încasează mai mult de 1.000 de lei lunar. Câştigul salarial mediu net pe economie la nivelul judeţului în luna noiembrie a anului trecut a fost de 1180 lei cu 25 de procente mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. Dacă în ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul nostru ocupă una dintre poziţiile fruntaşe în topul negru al şomajului, în privinţa câştigului mediul net, Teleorman se află pe locul 14 în rândul judeţelor cu cele mai mici venituri din ţară, un teleormănean câştigând cu aproximativ 400 de lei mai puţin decât un salariat din restul ţării.
În continuare, tot cei angajaţi în domeniul serviciilor sunt mai bine plătiţi decât restul salariaţilor, urmaţi de cei acre activează în industrie şi construcţii. Probabil şi pe fondul salarizării superioare practicate, cei mai mulţi teleormăneni sunt activi în domeniul serviciilor, în speţă peste 30.000. În mod paradoxal, cei mai puţini dintre locuitorii judeţului sunt angajaţi în domeniul agricol, în ciuda faptului că Teleormanul face parte dintr-o arie agricolă semnificativă la nivel naţional.
Conform unor calcule realizate la nivel central, rezultă că judeţul Teleorman este judeţul în care se poate constata cea mai mare disproporţie din perspectiva raportului salariaţi-pensionari. Ca atare, doar 29% din banii necesari pensiilor sunt colectaţi de la salariaţii teleormăneni, restul de 71% din aceste fonduri venind de la bugetul de stat. Practic, gradul de colectare este unul extrem de mic, chiar comparat cu cel din judeţe asemănătoare ca profil, ceea ce indică precaritatea sistemului de pensii la nivel judeţean. Conform unui studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică, se pare că la finalul anului 2012, la nivelul Teleormanului, se putea vorbi despre un efectiv al salariaţilor de două ori mai scăzut decât al pensionarilor. În mod cert, de atunci, situaţia nu s-a schimbat prea mult, poate numai în rău, dacă ar fi să avem în vedere şi creşterea ratei şomajului în tot acest interval. De asemenea, aceiaşi salariaţi din judeţ care asigură colectarea banilor necesari plăţii pensiilor, plătesc şi pentru fondul de şomaj. Dacă la cei peste 97.000 de pensionari, adăugăm şi cei peste 16.000 de şomeri, nu e dificil de observat povara care apasă pe umerii celor care mai au norocul de a fi activi în muncă la această dată.
