Chiar dacă sunt sau nu asigurate, toate femeile din România, cu vârste între 25 şi 64 de ani, beneficiază şi anul acesta, gratuit, de analize pentru depistarea concerului de col uterin. La nivelul Judeţului Teleorman funcţionează o reţea de screening cancer col uterin, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria.
De asemenea, în cadrul acestui program, furnizorii de servicii medicale din cadrul subprogramului sunt reprezentaţi de centre de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolau reprezentate în principal de cabinetele medicilor de familie, respectiv 125 de medici de familie; centre de recoltare a materialului celular cervical, reprezentate de cabinete de obstetrică-ginecologie, cabinete de planning familial, cabinete de medicină de familie cu personal cu competenţă în recoltare, 13 astfel de cabinete; laboratoare de analize medicale în domeniul citologiei cervicale, 7 laboratoare şi centre de diagnostic şi tratamentul leziunilor precursoare sau incipiente depistate.
România este pe primul loc în Europa la decesele provocate de cancerul de col uterin. De aceea, Ministerul Sănătăţii derulează acest program naţional de screening (de depistare) care a început de un an şi jumătate şi va dura cinci ani.
Conform raportului de activitate al DSP Teleorman, în judeţ, în 2013, au fost efectuate 3.697 femei din judeţ, din care 301 femei au avut rezultat pozitiv pentru cancer de col uterin. La sfârşitul anului 2012 în evidenţele cabinetului judeţean de oncologie erau un număr de 550 paciente cu cancer de col uterin, 93 de cazuri fiind nou depistate în 2012.
Medicii atrag atenţia femeilor să meargă să facă testul de depistare a cancerului de col uterin, pentru că vorbim de o boală uşor de diagnosticat, iar pentru depistare trebuie făcut doar un consult ginecologic. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria este înscris în subprogramul naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Medicii spun că această boală este singurul tip de cancer care poate fi prevenit cu 10-15 ani înainte să apară şi în ciuda acestei posibilităţi tot mai multe femei sunt depistate pozitiv într-un stadiu destul de avansat sau cu boala deja debutată. Testul Papanicolau făcut de cel puţin trei ori în viaţă permite depistarea oricărei leziuni care ar arăta că femeia poate face cancer, mai spun specialiştii în obstretică-ginecologie.
Cabinetele de medicină de familie au obligaţia să participe la programul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru activitatea de informare şi consiliere a femeilor, conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 95/2006, iar reprezentanţii Spitalului din Alexandria le cer medicilor de familie, care nu fac parte din program, să se înscrie în program şi să informeze femeile cu privire la testul gratuit.
Pentru a face testul de prevenţie a cancerului de col uterin, Babeş-Papanicolau, femeile trebuie să se prezinte la medicul de familie, unde vor primi formularul FS1, o listă a centrelor de recoltare şi programul de lucru al acestora. Cu acest formular vor merge la centrul de recoltare (în baza programului anunţat sau pe bază de programare), unde li se vor recolta probe.
Rezultatele testului vor fi comunicate medicului de familie, în maxim 30 de zile, iar acesta le va înmâna personal persoanei care l-a efectuat şi oferindu-i consiliere privind măsurile pe care trebuie să le ia în cazul unui rezultat pozitiv sau cu risc de îmbolnăvire. În cazul în care testul arată că nu sunt probleme, femeia respectivă va fi reprogramată la următoarea rundă de testare, peste cinci ani. Iar, în cazul în care sunt depistate afecţiuni, i se va da un bilet de trimitere către un specialist pentru continuarea investigaţiilor. Testul Babeş-Papanicolau nu este unul dureros şi complicat. Femeile neasigurate se pot înscrie pentru testare la orice medic de familie care participă la programul naţional de screening. Femeile ai căror medici de familie nu s-au înscris în programul naţional de screening, în condiţiile în care acest lucru este obligatoriu, pot să ceară medicilor lor participarea la program sau să-şi schimbe medicul de familie. (C.P.)
