Ziua de miercuri a făcut lumină în disputa momentului: niciunul dintre cei doi candidaţi nu doreşte confruntarea directă.
Oricum, Iohannis nu are nicio întrebare pentru Dăncilă, iar Dăncilă a transmis deja întrebările la care, cu siguranţă, Iohannis va răspunde marţi, pe îndelete. Dar toate acestea devin detalii.
Ceea ce este important, chiar crucial, constă în faptul că soţul d-nei Dăncilă nu a fost în stare să-i cumpere un ceas mai scump de cinci mii de euro, încât să-l poată trece în declaraţia de avere. Ghinion.
Şi mai tragic este faptul că în cei cinci ani de mandat, dl. Iohannis a pierdut o casă din şase, noroc însă cu înţelepciunea legiuitorului care a limitat numărul de mandate prezidenţiale la două, altfel rămânea pe drumuri, fără case. Mare noroc.
Ceea ce nu au înţeles echipele de campanie ale celor doi candidaţi este că noi ştim deja ce au făcut atât Iohannis, cât şi Dăncilă. Bun sau rău. Prost sau bine făcut. Şi mai bănuim ce se putea face sau nu.
Însă murim de curiozitate ce o să facă în următorii cinci ani.
Dacă în zilele următoare, Dăncilă nu îl va vizita pe Dragnea sau Iohannis nu se va întâlni cu Kovesi, nu va exista vreun subiect senzațional, aşa că începem să-i regretăm pe Geoană şi Vântu, sau pe Băsescu hăhăind întrebări.
Cu cască sau fără cască, atât Dăncilă, cât şi Iohannis s-au descurcat rezonabil în confruntarea de la distanţă, cu un plus pentru organizarea preşedintelui în funcţie.
Şi dacă tot a ajuns casca miezul campaniei, ne imaginăm cum ar fi arătat confruntarea directă între Iohannis purtând casca pentru schi și Dăncilă casca pentru coafor.
Liviu NEAGU
