În pofida celor care aveau așteptări exagerate sau care aruncau pe piață procente inventate ca strategie de campanie, primul tur al alegerilor prezidențiale nu a adus surprize evidente și a reprezentat un câștig pentru fiecare candidat.
- Klaus Iohannis – va câștiga un nou mandat de președinte
Cu peste 37% în primul tur, la o diferență de 15% față de locul 2 și cu o conjunctură extrem de favorabilă constând în “guvernul meu” și apetitul pentru putere al forțelor de dreapta (și nu numai…) care își vor dirija votul în turul 2 către președintele devenit “jucător”, Klaus Iohannis va câștiga un nou mandat de președinte.
Cu sau fără o confruntare directă cu Viorica Dăncilă, Iohannis nu ar trebui să aibă mari emoții în păstrarea mandatului prezidențial, la conservarea căruia a lucrat “pas cu pas” în cei cinci ani scurși de la înfrângerea lui Ponta din 2014.
De fapt, provocarea turului 2 va fi pentru Barna, Cioloș, Tăriceanu, Paleologu/PMP etc., care cu cât mai mult vor contribui cu voturi la coșul lui Iohannis, cu atât vor putea emite pretenții de a intra la guvernare, gest inevitabil pentru supraviețuirea unora dintre partide.
- Viorica Dăncilă – își va consolida poziția de președinte PSD
Văzută, de unii cârcotași, fără șanse la turul 2, dar consecventă și bazându-se pe forța organizatorică a PSD, Viorica Dăncilă a reușit, fără PSD la “butoane”, să obțină un procent de aproape 23%, puțin peste scorul partidului de la europarlamentare.
Scăpată de presiunea intrării în turul 2, eșec care ar fi dus automat la cedarea funcției de președinte PSD, fără mari așteptări de la finala prezidențială, care va fi doar despre Klaus Iohannis: cine votează cu el și cine nu…, Viorica Dăncilă nu are un pretendent real pentru conducerea PSD, cu atât mai mult cu cât lideri județeni cu pretenții: Marian Oprișan la Vrancea, Ionel Arsene la Neamț, Dumitru Buzatu la Vaslui etc. au pierdut alegerile la scor, ca să nu mai vorbim de Gabriela Firea în București.
De altfel, nici dintre județele pesediste fruntașe nu se evidențiază potențiali concurenți pentru Dăncilă: Adrian Gâdea de la Teleorman este puțin probabil să fie tentat, Paul Stănescu de la Olt și Niculae Bădălău de la Giurgiu s-au tot perindat prin funcții executive de top din PSD, dar nu mai au susținerea și conjunctura necesare.
Cu o curățenie inevitabilă în partid, fără povara guvernării și cu o manifestare reală de principal partid de opozițe, Viorica Dăncilă are timp și, cu o consiliere sănătoasă de această dată, poate pregăti revigorarea partidului pentru alegerile locale și parlamentare din 2020.
- Dan Barna – prin scorul obținut, poate păstra USR-PLUS la 15%
Cu sau fără “sprijinul” lui Iohannis, Dan Barna nu a prins turul 2, visat doar de unii ultrași useriști plus minus alții…
Surpriza nu este procentul de 14% de la prezidențiale al lui Barna, care este în marja obiectivă a momentului, ci “minunea” a fost scorul cu 2 în față de la europarlamentare.
Pentru Dan Barna și Dacian Cioloș, campania electorală nu s-a încheiat, ci va continua și mai intens pentru convigerea propriului electorat de a-i da voturile lui Iohannis, acțiune care va trebui obligatoriu continuată cu intrarea la guvernare pentru a da coerență proiectului politic și a spera la un procent din două cifre la alegerile din 2020.
Altfel, USR-PLUS va avea soarta altor partide de nișă, care au rezistat doar un ciclu electoral.
Rămâne de văzut dacă și cât va rezista Barna…
- Mircea Diaconu – a jucat un rol frumos, cu audiența cea mai mare din carieră: “Un om”… și două partide
Fără șanse reale de a intra în turul doi și cu o susținere politică ambiguă, Mircea Diaconu îl păstrează în cărți pe Victor Ponta, principalul său girant.
Părți din procentul de 9% obținut de Diaconu vor fi revendicate atât de ProRomânia – varianta “fără trădători”… cât și de ALDE, “amorezat” subit de PNL, pentru a emite pretenții de a intra cu șanse în anul electoral 2020.
Întrucât nu a întors toate scaunele, Mircea Diaconu nu trece, de data asta, în etapa următoare.
- Theodor Paleologu – un intelectual cu pretenții de președinte
Eseist, profesor, diplomat, fost ministru al culturii, fost deputat și om politic cu prestanță, Paleologu și-a câștigat respectul invocat des în alegeri.
Dacă la alegerile parlamentare din 2016, când a candidat ca independent, a obținut doar 8.278 de voturi din 25.000 necesare pentru obținerea mandatului, la prezidențiale a beneficiat de susținerea PMP și a depășit procentul de 5%, prag extrem de util pentru supraviețuirea PMP și pentru menținerea în politica mare a lui Theodor Paleologu, figură de care este mare nevoie pentru împrospătarea clasei politice românești.
- Kelemen Hunor – fără cotă la casele de pariuri…
Candidatul principalei minorități și UDMR sunt constanta tuturor alegerilor. Scorul depinde doar de prezența la vot. Ne vedem în 2020!
Despre ceilalți candidați, Ramona, Alexandru, Viorel, Bogdan, Cătălin, Ninel, Sebastian, John, vor vorbi statisticile. Felicitări pentru curaj!
Liviu NEAGU
La puscarie cu hotul de case penal!