Carmen Dumitrescu
De-a lungul timpului, activităţile din Prefectura Teleorman au fost oarecum ţinute într-un con de umbră. Asta pentru că prefectul Liviu Dumitraşcu, dar şi o parte dintre prefecţii dinaintea lui, au manifestat reale dificultăţi de comunicare cu mass-media. Cu toate acestea, putem presupune că în Prefectură s-au întâmplat destule lucruri interesante, despre care nu s-a discutat, fie din prea mult conspiraţionism, fie din cauza lipsei unui comunicator eficient. Pentru că nu e nimic mai clar decât faptul că actualul comunicator al Prefecturii, Vasile Mocanu, nu are niciun fel de aptitudine în a aduce în faţa mass-mediei şi a opiniei publice chestiuni de interes general, pe care mulţi ar dori să le ştie, doar pentru a nu trăi cu sentimentul că angajaţii Instituţiei Prefectului câştigă salarii mari în mod nejustificat.
Dar prefectul Liviu Dumitraşcu nu a considerat, în contextul actual, că e important să rezolve problema comunicării în Prefectură şi nici alte chestiuni care ar interesa în mod direct opinia publică. În schimb, a crezut de cuviinţă că e cazul să remedieze o altă “problemă”, pentru care consideră că e cazul să ridice tonul în faţa presei şi a conducătorilor de deconcentrate din judeţ: ţinuta participanţilor la evenimentele festive.
Se pare că Liviu Dumitraşcu a fost de-a dreptul revoltat de faptul că la evenimentul din 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei, o parte dintre participanţi – persoane publice, în speţă – s-au prezentat în “ţinute inadecvate”, cu sacoşe la ei sau chiar însoţiţi de copii. Dincolo de faptul că a veni împreună cu progenitura la un eveniment festiv de acest gen este un gest lăudabil, în contextul în care copiii ar trebui să fie puşi în contact cu valorile patriei lor, criticile lui Dumitraşcu par a fi de-a dreptul halucinante. Pentru că, realmente, a purta o sacoşă asupra ta la o astfel de manifestare nu e tocmai cea mai pură dovadă a eleganţei, iar ţinuta inadecvată denotă o lipsă a cunoaşterii unor elemente de conduită obligatorii pentru nişte personalităţi publice, al căror rol e şi acela de model. Însă, nu acestea sunt chestiunile de interes public pe care Dumitraşcu ar trebui să le rezolve, din poziţia în care se află. Rolul lui Dumitraşcu nu este acela de critic de modă şi al conduitei publice. Iar faptul că un prefect s-a manifestat astfel într-o şedinţă a Colegiului Prefectural, în prezenţa presei, nu poate decât să ne confirme bănuielile legate de meritele pe care acest personaj public le-a avut, pentru a-şi merita actualul statut. Pentru că adevăratele probleme ale Prefecturii ţin de cu totul alte aspecte.
Din bârfele pe care ieşirea necontrolată a lui Liviu Dumitraşcu le-a general în Colegiul Prefectural, se pare că acesta s-ar fi referit la una dintre liberalele care s-ar fi prezentat la eveniment însoţită de copil, într-o ţinută comodă, cu o sacoşă în mână. În acest context, nu ne putem abţine din a remarca faptul că dacă toţi liberalii şi-ar aduce copiii la evenimente de acest gen, îmbrăcaţi lejer, dar şi-ar îndeplini responsabilităţile cu seriozitate, opinia publică n-ar avea motive de a se scandaliza. Dar priorităţile prefectului par a fi diferite de ale opiniei publice şi, din păcate, nici eforturi pentru adaptarea celor două tipuri de preocupări nu se prea fac.
