Carmen Dumitrescu
Punctul de plecare al nemulţumirilor poştaşilor din întreaga ţară, şi implicit, a celor teleormăneni a fost întâlnirea cu reprezentanţii FMI care au pus pe tapet necesitatea privatizării Poştei Române în cursul acestui an. Reprezentanţii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, filiala Teleorman au fost invitaţi, după cum ştim, şi au participat la discuţiile privitoare la diminuarea cheltuielilor serviciului, motiv pentru care au decis, în repetate rânduri, pe parcursul acestui an, să îşi exprime nemulţumirile în stradă sau chiar să facă grevă generală.
Practic, impactul pe care aceste măsuri îl au asupra angajaţilor din cadrul Poştei este unul atât de mare încât mulţi dintre aceştia vor fi obligaţi să meargă pe calea reconversiei profesionale sau chiar pe cea a şomajului. Nicu Tuinea, vicepreşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, filiala Teleorman a declarat că situaţia poştaşilor teleormăneni este una extrem de dificilă, simpla obligativitate de reducere cu 50% a normei de lucru în mediul rural până la finalul acestui an fiind o chestiune de importanţă extremă pentru angajaţii Poştei Române.
Potrivit datelor publice, se pare că din cei aproximativ 500 de salariaţi ai Poştei Române din Teleorman se pregăteşte disponibilizarea a încă 10%. Aceasta reprezintă o a doua etapă de concedieri, după ce, la începutul lui 2013 au avut loc restructurări la nivelul fostelor Oficii poştale din Roşiorii de Vede şi Turnu Măgurele. În ceea ce priveşte drepturile poştaşilor de după momentul disponibilizării, acestea se vor acorda potrivit prevederilor legale, astfel: “Drepturile cuvenite salariaţilor disponibilizaţi se vor acorda conform prevederilor OUG 36/2013, corelate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă 2008 – 2018, valabil în Poşta Română. Astfel, disponibilizaţii care au o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani vor primi plăţi compensatorii până la nivelul salariului mediu net pe economie, timp de un an de zile, în timp ce pentru disponibilizaţii cu o vechime mai mare de 5 ani se vor acorda plăţi compensatorii pentru o perioadă de 30 de luni”.
În ceea ce priveşte condiţiile de lucru şi de salarizare a poştaşilor care au norocul de a rămâne în sistem, nici aici nu se poate spune că situaţia va fi una prea fericită. Soluţiile de reducere a cheltuielilor sunt destul de drastice şi ele se referă la: reducerea cu 50% a normei de lucru în mediul rural din septembrie până în decembrie, măsură din care ar rezulta o economie de 34 milioane de lei, reducerea cu 50% a normei pentru aproximativ 2000 de salariaţi în septembrie şi octombrie, concedierea a aproximativ 2000 de salariaţi începând cu data de 1 noiembrie, măsură ce ar duce la economisirea a 9 milioane de lei, impunerea unei zile libere neplătite pentru toţi salariaţii din septembrie până în decembrie inclusiv, disponibilizarea a 20% din salariaţi de la 1 noiembrie, de unde ar rezulta o economie de 27 milioane lei şi reducerea programului de lucru sâmbăta.
