Social

Populaţia Teleormanului a scăzut în ultimii 10 ani cu aproape 60.000 de persoane

recensamantÎn cadrul unei conferinţe de presă organizată vineri, 5 iulie 2013, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Gelu Mortasipu, a prezentat rezultatele finale ale ultimului recensământ al populaţiei şi locuinţelor, efectuat în octombrie 2011, pentru judeţul Teleorman.

Potrivit acestuia, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Teleorman era de 380123 persoane, din care 194115 femei (51,1%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, efectuat în 2002, populaţia stabilă a scăzut cu 55 900 mii persoane (din care, 28 100 femei).

Rezultatele ultimului recensământ mai arată că populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, Alexandria, este de 45 400 persoane în timp ce populaţia stabilă a celorlalte localităţi urbane din judeţ este următoarea: Roşiorii de Vede (27400 persoane), Turnu Măgurele (24800 persoane) şi Zimnicea (14100 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă din teleorman: Orbeasca (7625 de persoane) şi Peretu (6329 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Răsmireşti ( 993) şi Sfinţeşti (1153).

32,4% din totalul populaţie stabile a judeţului trăieşte în mediul urban. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 0,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 10,5.%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (52,3%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 23,2.% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 2% în totalul populaţiei stabile.

 

Pe hârtie, populaţia de etnie româ a scăzut cu aproape un procent

În ce priveşte etnia, 97,1% dintre teleormăneni s-au declarat români şi doar 2,3% romi. Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o descreştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 3,2.% la 2,3%).  Directorul DJS Teleorman a precizat la recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, datele prezentate pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Peste 98% dintre teleormăneni s-au declarat ortodocşi

Rezultatele arată că în Teleorman s-au declarat de religie ortodoxă 98,3% din totalul populaţiei recenzate. Ponderi între 0,1.% – 1,1.% au înregistrat următoarele religii: baptistă (0,1%) şi adventistă de ziua a şaptea (1,1%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,007% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,03.% din totalul populaţiei.

Numărul femeilor căsătorite, mai mare decât al bărbaţilor căsătoriţi

Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 50,5% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 95,7 mii bărbaţi şi 96,1 mii femei. Înregistrarea s-a făcut pe baza declaraţiilor persoanelor, confundarea căsătoriei legale cu concubinajul de către unele persoane, putând fi o explicaţie pentru diferenţa înregistrată între numărul de femei căsătorite şi cel al bărbaţilor căsătoriţi. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 33,7 %, persoanele văduve reprezintă 12,9% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 12,5 mii persoane.

Mai mult de jumătate din populaţia judeţului are un nivel scăzut de educaţie

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 55,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 37,7% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 7,1% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 9228 persoane analfabete.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 8,9 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia. (M.D.)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.