Politica hegemonică a lui Pîrvulescu îl lasă în offside pe Barbu?

Eugen Pîrvulescu este cunoscut ca fiind un personaj care a ars etape importante pe treptele politicii teleormănene, astfel că, aproape peste noapte, comparativ cu politicieni care au muncit pentru partid ani de zile, acesta a reuşit să se instaleze în poziţia de prim-vicepreşedinte al PNL Teleorman, poziţie din care, mai nou, în contextul în care preşedintele de drept al organizaţiei Marin Almăjanu este indisponibil, taie şi spânzură în partid.

Ambiţie şi muncă multă, ar spune unii. Şi poate că ar avea dreptate dacă n-ar fi vorba de politică, unde este limpede că ambiţia şi munca nu sunt suficiente. Mai ales că, în PNL Teleorman, sunt liberali cu mai multă experienţă decât încă novicele Pîrvulescu.

De fapt, discuţii pe această temă ar să fi existat în partid, însă acestea au fost tranşate rapid de Centru, de unde Pîrvulescu a venit cu documentul prin care a primit girul superiorilor de a lua deciziile în PNL Teleorman.

Şi, dacă în ce priveşte latura politică Pîrvulescu a cam obţinut ce şi-a propus, la capitolul funcţii administrative, până acum, liderul PNL se poate lăuda cu… nimic.

Evident, şi în acest sens lucrurile par să se schimbe, tendinţele hegemonice ale liberalului, începute cu ceva timp în urmă, când i-a convocat pe consilierii locali din judeţ pentru a le trasa ordinul să schimbe viceprimarii, acolo unde este posibil, sunt din ce în ce mai evidente. Astfel, în condiţiile în care anul 2016 este unul puternic electoral, atât cu alegeri locale, cât şi cu alegeri parlamentare, Eugen Pîrvulescu îşi poate etala din plin abilităţile politice astfel încât să culeagă caimacul şi să se instaleze confortabil într-o funcţie-cheie, chiar în cea de preşedinte al Consiliului Judeţean, după cum se speculează deja.

Dar nu trebuie uitat că marele PNL, pe lângă vechea aripă liberală, include şi PDL, ai cărui lideri, mergând pe mult invocatul protocol, ridică pretenţii. Mai mult sau mai puţin îndreptăţite, spun unii liberali. Şi, cum sistemul de funcţionare este cel de conducere bicefală, prin copreşedinţi, democrat-liberalii se vor egalii liberalilor, un lucru firesc, de altfel, dacă, din nou, n-ar fi vorba de politică.

În ce-l priveşte pe copreşedintele PNL Cristi Barbu, faptul că şi-a format o echipă din care fac parte oameni politici cu experienţă şi de afaceri cu iniţiativă este un lucru demn de laudă.

Edilul războinic de la Suhaia ar trebui să înţeleagă însă că, pentru a face politică la nivel înalt este nevoie de ceva mai mult decât de petreceri câmpeneşti cu mici şi bere de Ziua Eroilor. Şi, mai ales, ar trebui să înţeleagă faptul că partidul pe care îl conduce este, în fond, vagonul locomotivei liberale care nu va accepta ca Vasile Blaga şi ai lui să facă legea, aceştia urmând, cel mai probabil, să se mulţumească cu resturi. Şi, cum Eugen Pîrvulescu s-a dovedit a fi un elev conştiincios, cel mai probabil şi-a făcut lecţiile şi a înţeles că frăţia cu PDL e una de conjunctură, nicidecum din convingeri.

Iar pentru Teleorman, resturile s-ar putea traduce printr-o funcţie de vicepreşedinte de Consiliu Judeţean. Sau, de ce nu, prin vreun post de viceprimar la Alexandria ori în alt oraş teleormănean. (Violeta Mocanu)