Pe echipamente de protecție și tehnică medicală necesare în spitalele din țară, prinse pe picior greșit de pandemia de SARS-CoV-2, nemaifiind niciun secret faptul că nu existau măști suficiente, nu existau mănuși, combinezoane, dezinfectanți sau ventilatoare în cantitățile necesare unei astfel de încercări dificile. Banii se mai duc pe mănuși sociale luate pentru a veni în ajutorul celor mulți rămași fără loc de muncă după ce agenții economici au pus lacătul pe ușă. Banii se mai duc la structurile din domeniul apărării, pentru ca militarii, polițiștii și jandarmii să patruleze pe străzi, așa încât cetățenii să respecte măsurile de restricție impuse prin ordonanțele militare, dar și pentru ca infracționalitatea să nu crească. Și banii se mai duc către diaspora. Mai exact, către întreținerea celor mulți care, în vreme de pandemie, se întorc în țară din “zona roșie” și intră, obligatoriu, în perioada de 14 zile de carantină instituționalizată. Iar aici începe “distracția”.
Cât decontează, concret, statul pentru perioada de carantină a unei persoane venite din “zona roșie”
Cu siguranță, sunt foarte mulți cei care nu știu câți bani costă statul întreținerea celor care nu numai că nu au contribuit cu niciun leu la bugetul de stat, lucru ce le-ar da, la o adică, dreptul să emită oarece pretenții, dar mai și produc stricăciuni însemnate în spațiile pe care autoritățile le amenajează pentru ca ei să-și petreacă perioada de carantină.
Costurile pentru perioada de 14 zile de carantină a unei persoane venite din “zona roșie” sunt stabilie prin lege, mai exact de Hotărârea nr. 201/2020 privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și luarea unor măsuri în domeniul sănătății, precum și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății.
Concret, actul normativ prevede că autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura spații special amenajate pentru carantină în vederea cazării persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate de COVID-19 stabilite prin ordin al ministrului sănătății.
Articolul 2 al actului normativ este cel care prevede sumele alocate carantinării: alocație de cazare de 230 lei/zi, care include, pe lângă costurile legate de asigurarea spațiului de locuit, costurile cu servicii de curățenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, lenjerie, prosoape, protecția bagajelor persoanelor și a altor efecte personale ale acestora; în situația în care persoana este cazată într-un centru de carantină pus la dispoziție în mod gratuit, alocația de cazare este în valoare de 50 lei/zi, care include cheltuielile pentru serviciile de curățenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, lenjerie, prosoape, protecția bagajelor și a altor efecte personale ale acestora.
Alocației de cazare se adaugă indemnizația de cazare, în cuantum de 70 lei/zi, care include: cheltuieli cu hrana – 3 mese/zi, servite în cameră, cu utilizarea tacâmurilor și a veselei de unică folosință; cheltuieli cu apa – între 2-4 l/zi/persoană, cu utilizarea paharelor de unică folosință; cheltuieli cu îmbrăcăminte corespunzătoare – câte 2 pijamale și 2 perechi de papuci de unică folosință pentru toată perioada de carantinare.
Actul normativ prevede și că, în cazul în care persoana aflată în carantină necesită servicii de traducere, cheltuielile aferente acestora se vor deconta pe bază de documente justificative. De asemenea, în cazul în care persoana aflată în carantină necesită tratament pentru afecțiuni preexistente sau care pot apărea în perioada de carantină, acesta se va acorda în baza unor documente medicale de tipul: scrisoare medicală, rețetă, iar cheltuielile aferente acestora se vor deconta pe baza documentelor justificative.
De unde vin banii? Tot actul normativ răspunde și la această întrebare. Fondurile necesare pentru decontarea cheltuielilor cu carantinarea se asigură prin transfer din bugetul Ministerului Sănătății, lunar, la solicitarea direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, pe baza unui borderou centralizator al documentelor justificative aferente, la sfârșitul perioadei de carantină.
Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București decontează cheltuielile prevăzute de actul normativ aferente carantinei la solicitarea autorităților administrației publice locale sau a operatorilor economici, după caz, în baza documentelor justificative.
În cele șapte centre de carantină funcționale, în prezent, la nivelul județului Teleorman, erau cazate, duminică, 335 de persoane. Cele șapte centre de carantină, între care și spații private, pentru care statul decontează bani grei, au disponibile 470 de locuri, iar autoritățile pregătesc încă trei noi spații în care vor merge cei care se întorc din zone roșii sau care încalcă măsura izolării la domiciliu.
