Carmen Dumitrescu
În urma unor cercetări meticuloase, care s-au extins pe o perioadă importantă de timp, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a reuşit să scoată la iveală o afacere necurată care include mai multe tipuri de infracţiuni şi mai multe tipologii de infractori. Vorbim, practic, despre şapte speţe, subsumate infracţiunilor de corupţie, legate de obţinerea frauduloasă a permiselor auto la nivelul întregului judeţ Teleorman. De acest caz, s-au ocupat atât cei din cadrul DGA Teleorman, sub coordonarea subcomisarului Tom Ţică, cât şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, sub supravegherea procurorului şef al secţiei de Urmărire Penală, Ovidiu Toma Carmen. Pentru a prezenta rezultatele muncii lor asidue, cei doi, alături de purtătorul de cuvânt al Parchetului, Traian Nedelcuţă, au organizat o conferinţă de presă, având ca temă întreaga structură infracţională legată de obţinerea frauduloasă de permise de conducere la nivelul judeţului Teleorman.
Un cadru infracţional complex…
Aşa cum am menţionat, vorbim despre o speţă extrem de complicată, care s-a construit în jurul mai multor tipogii de infractori. Pentru a înţelege felul în care s-a desfăşurat această activitate de tip infracţional, o să abordăm în mod separat cele 7 speţe, de-a lungul mai multor ediţii ale cotidianului nostru. Astăzi, însă, ne oprim asupra lui Bălăceanu Dorin.
Un portar cu multe “competenţe”
“Dorel” este salariatul Spitalului de Urgenţă Alexandria din anul 1993, îndeplinind în prezent funcţia de lăcătuş, după ce anterior si-a desfăşurat activitatea ca „paznic-portar” la aceeaşi unitate, în perioada 25.03.1990 – 1.11.2007. Potrivit procurorului şef Ovidiu Toma, acest din urmă post, având locaţia situată la poarta unităţii i-a permis să cunoască medici de diferite specializări şi să se creeze „o punte de legătură” firească, având în vedere prezenţa învinuitului zi de zi în acelaşi loc. Cu timpul, Bălăceanu Dorin a profitat din plin de „relaţiile” sale cu profesioniştii medicinii, realizând venituri sigure şi facile, tocmai din specularea influenţei sale (reale sau presupuse) faţă de unii medici, asistenţi medicali ori persoane cu alte funcţii, pe fondul bunăvoinţei acestora dublată de o pasivitate culpabilă a aceloraşi persoane. Urmând exemplul medicilor, învinuitul s-a specializat în plasarea apriorică şi ticluirea pe formulare tipizate (certificate medicale, fişe medicale, adeverinţe medicale, etc.) a parafelor, ştampilelor şi semnăturilor unor medici, de cele mai multe ori excrocaţi, resemnaţi şi uneori umiliţi de intervenţiile repetate şi perfide ale învinuitului.
O clientelă numeroasă…
De-a lungul timpului, notorietatea portarului Dorel a devenit atât de mare, încât se poate spune că şi-a dezvoltat o adevărată „industrie” de obţinere contra cost a certificatelor şi a altor acte medicale, dobândind o „clientelă” stabilă mai ales din rândul acelora care solicitau certificate medicale necesare urmării cursurilor şcolilor auto în vederea susţinerii examenului de obţinere al permisului de conducere. Astfel, era suficient ca „un client” să se prezinte la locul de acces în Spitalul de Urgenţă Alexandria sau să-l contacteze telefonic şi să întrebe de „nea Dorel”, pentru ca apoi după discuţia avută, să obţină, plătindu-i o sumă de bani (150 – 200 lei), mult doritul act medical fără a mai parcurge în fapt, succesiunea de examinări şi constatări medicale impuse de însuşi raţiunea de a fi a unei astfel de etape, dintr-un întreg lanţ decizional privind procedura obţinerii unui permis de conducere auto sau pentru angajarea la o anumită unitate. Actele medicale indicate mai sus erau de regulă obţinute de învinuit prin traficarea influenţei sale în raport de unii medici, atât „in absentia”, fără ca persoana să fie examinată efectiv, cât şi „incognito”, în sensul că de multe ori, învinuitul obţinea certificatul medical completat la toate examenele medicale, dar la care nu era consemnat numele clientului, acesta (numele) urmând a fi completat chiar de „beneficiar”: „dă-mi una făcută, decât să pun numili pe ea”. „Clientul” prefera să achite deci o sumă de bani, chiar mai mare decât tariful legal, scăpând astfel de „corvoada” a şase examinări medicale succesive (boli interne, chirurgie, neurologie, psihiatrie, oftalmologie, ORL) şi a concluziei finale (a se vedea formularul unui certificat medical tip A/B, fila nr.80).
Greşelile iertate vor fi repetate…
Procurorul-şef Ovidiu Toma a mai menţionat că învinuitul Bălăceanu Dorin a mai fost cercetat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman în dosarul 246 P/2009, având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni similare, cu acelaşi mod de operare, dar numai neconsolidarea unui probatoriu, cert şi concludent a dus la dispunerea unei soluţii de neurmărire penală (fila nr. 48-51, copia rezoluţiei 246 P/2009 din 12.02.2010). Această soluţie convenabilă învinuitului, nu l-a avertizat şi conştientizat în niciun fel, având un efect contrar, în sensul că i-a indus o stare de siguranţă şi infaibilitate, amplificându-i rapacitatea. Din acest motiv, s-a considerat oportună autorizarea interceptării şi înregistrării discuţiilor telefonice dintre Bălăceanu Dorin şi alte persoane, măsură dispusă de Tribunalul Teleorman prin Încheierile nr. 106 I/14.10.2011, nr. 110 I/27.10.2011 şi nr. 114 I/8.11.2011.
Convorbiri telefonice relevante…
În numeroasele astfel de conversaţii telefonice, s-a remarcat grija şi insistenţa învinuitului de a nu-i răspunde „clientului”, atunci când era întrebat „cât costă” actul medical cerut, impunând această măsură interlocutorilor săi, cu scopul de a estompa eventuale „amănunte” incriminatorii. Se disting şi se confirmă interacţiunile dintre învinuit – salariat al Spitalului de Urgenţă Alexandria, pe de o parte şi persoane implicate direct în procesul instrucţiei auto din mun. Alexandria şi Turnu Măgurele. Această legătură dintre cele două categorii profesionale nu are în comun decât segmentul infracţional, prin care învinuitul Bălăceanu Dorin obţinea prin trafic de influenţă acte medicale necesare la dosarul de şcolarizare auto ale clienţilor celor din a doua categorie, cu finalizare la obţinerea permisului auto de către „cursanţi”. Astfel de conexiuni s-au constatat între învinuit, pe de o parte şi instructorii auto Ghiţă Marin (Alexandria), Măldăieanu Marian Minel (Alexandria), Tene Ilie (Tr. Măgurele), Stănescu Alin Marian (Tr. Măgurele), Nădrag Petrică Florin (fil.nr.118), Găină Nelu (Alexandria) şi Anton Aurel, pe de altă parte.O eventuală justificare a învinuitului că, între el şi instructorii auto nominalizaţi mai sus sunt „vechi relaţii de prietenie, bazate pe legături afective, trainice şi dezinteresate”, care nu au nici o legătură cu profesia acestora, nu reprezintă decât preludiul unei nesincerităţi, care învăluie întregul contur comportamental al acestuia.
Iată numai câteva exemple de convorbiri care îl incriminează pe Dorel:
Sorin Iatan (Calu): „Sorin sunt (Calu), n-ai făcut nimic?”
Bălăceanu Dorin: „Am făcut ochii şi… hai nu mai spun la telefon, vino încoa’ dacă vrei… Ai fost tu, că la alţii nu făceam nici d′al dracu′ nu mai făceam”.
S.I.: „Hai mă, stai liniştit mă! Ce-ai făcut, unde… Ai făcut-o?” (fişa medicală n.p.).
B.D.: „Ochii, mă n-auzi?”
S.I.: „Decât ochii?”
B.D.: „Da”.
S.I.: „Şi la ce mai ai?”
B.D.: „Păi la boli interne!”
S.I.: „Cine e la boli interne?”
B.D.: „Doctora Roşu, bă! …
Nu mă duc, mă eu, trimit pe cineva, nu mă duc eu … nu mă duc că mi-e frică, bă!… Tu nu ştii treaba!”.
(discuţie din 25.10.2011 ora 9:39, fil.nr.145).
*
* *
Sorin Iatan (Calu): „Salut! Sorin sunt…”
Bălăceanu Dorin: „Bă, Sorine!…”
… mâine mă duc şi o fac unde mai am de făcut. Nu am putut şi cu asta … am încheiat, da?”
S.I.: „… Dă-mi-o aşa cum este (fişa medicală n.p.), că i-o dau lu’ sor-mea să o facă la … ca a venit ăla la mine, dracu … m-am făcut de râs.”
B.D.: „Mâine ţi-o dau eu, da?”
S.I.: „… că-ţi dai seama ăsta e şefu’ la …
… m-am făcut de râs dracu’ ! M-a sunat astăzi de m-a făcut cu apă şi oţet.”
(fila nr.148 discuţie din 26.10.2011 ora 15:35).
*
* *
Sorin Iatan: „Salut, Calu sunt! Bă, tati îmi trebuie fişa neapărat că a venit ….”
B.D.: „Hai, bă, vino încoace ce să mai… gata!”
S.I.: „Ce?”
B.D.: „Da, mă da!”
S.I.: „Ai făcut-o? Şi cum este?”
B.D.: „Hai mă, că e bine mă… vino încoace!”
S.I.: „Eşti acasă… Cât mă costă zi, ca să vin…”
B.D.: „Hai, mă lasă-mă, vino-ncoace, nu mai vorbi la telefon! Bă, Calule, nu mai spune la telefon, mânca-ţi-aş!”
S.I.: „Bă, fi-ţi-ar telefonu’ al dracu’… zice că suntem securişti…” (fila nr.152 discuţie din 27.10.2011, ora 12:07)
O fişă medicală de peste 200 de lei
Din analiza notelor din dosar, se desprinde cu certitudine concluzia că, Bălăceanu Dorin nu discuta telefonic cu clienţii despre „preţul fişei medicale”. De regulă, acest preţ se situa în jurul sumei de 200 lei. Desigur, în mod legal, pentru toate consultaţiile medicale, precum şi pentru „închiderea” fişei medicale trebuia achitată o sumă de bani (fie la casieria Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, fie la cabinetul medical, când examinarea medicală se efectua la acesta). Activitatea învinuitului consta tocmai în faptul că, în majoritatea cazurilor profita de bunăvoinţa medicilor consultanţi şi evita achitarea contravalorii serviciului medical, astfel că suma de 200 lei/fişă şi-o însuşea el.
Fişe medicale la domiciului lui Dorel
Sfârşitul drumului infracţional avea să atingă nivelul superlativ al probaţiunii cu ocazia efectuării unei inspirate percheziţii – autorizată de Tribunalul Teleorman, la principalele locaţii ale învinuitului. Astfel, cu ocazia efectuării la data de 17.05.2012 a unei percheziţii domiciliare la locuinţa învinuitului s-a găsit un „certificat medical pentru atestarea stării de sănătate” a lui Gheorghe Ion, un formular necompletat a unui alt certificat medical, precum şi două „dosare medicale” ale lui Tăgârţă Bogdan Angheluş şi Naie Ion. De asemenea, în urma unei percheziţii la locul de muncă al învinuitului (Spitalul de Urgenţă Alexandria – Atelierul mecanic), la aceeaşi dată s-au găsit într-un fişet metalic folosit de învinuit „două formulare tipizate – certificat medical tip A/B, pentru atestarea stării de sănătate la conducătorii de autovehicule”, necompletate şi nesemnate şi două formulare tipizate „Fişa auto NR pentru conducătorii auto”, necompletate şi nesemnate. Toate aceste înscrisuri – care în mod firesc nu aveau de ce să fie deţinute de Bălăceanu Dorin – lăcătuş mecanic la Spitalul de Urgenţă Alexandria – Teleorman, dovedesc implicarea infracţională, îndeletnicirea de a obţine prin trafic de influenţă acte medicale, semnate şi parafate de medici „contra cost”, pentru cei ce doreau să nu parcurgă traseul legal al consultaţiilor medicale efective. Această activitate medicală, nu are nimic în comun cu funcţia deţinută de învinuit în cadrul Spitalului de Urgenţă Alexandria. Verificându-se circuitul actelor medicale (certificate medicale tip A/B, fişe medicale pentru medicina muncii, etc.) s-a constatat că un număr foarte mare din acestea erau duse personal de învinuit la secretariatul Spitalului de Urgenţă Alexandria, pentru a fi evidenţiate în registrul de intrare-ieşise şi a li se aplica ştampila unităţii, după ce erau deja completate, semnate şi parafate de medici.
Nea Dorel şi-a recunoscut vina
Ajuns în faţa procurorilor, la momentul prezentării materialului de urmărire penală la data de 29 mai 2012, învinuitul nu a reuşit decât să confirme întru-totul situaţia de fapt descrisă mai sus, consecinţa materialului probator administrat. Suma de 2.300 lei obţinută de învinuit, ca urmare a traficării influenţei sale faţă de medicii consultanţi – detaliată în partea finală a prezentului rechizitoriu – nu reprezintă decât „venitul” încasat de Bălăceanu Dorin pe parcursul unei singure luni (30 zile) şi sunt evidenţiate numai cazurile rezultate din convorbirile telefonice ale acestuia, fără a fi incluse şi cele obţinute, probabil, prin „vorbire directă” (fără telefon) şi cele remarcate în „Registrul de intrare-ieşire” al documentelor Spitalului de Urgenţă Alexandria, de către secretara unităţii, martora Ancu Ileana Gabriela.
Nu numai soselele inguste si proaste fac victime in Romania, ci si inconstienta unor indivizi de teapa astuia, cu complicitatea (involuntara sau nu, dar foarte grav) unor oameni cu carte, totusi…; inteligenta lor nativa speculeaza orice bresa si orice procedura facuta superficial si ataca sistemul acolo unde e mai vulnerabil.