Carmen Dumitrescu
Faptul că judeţul Teleorman este unul lipsit de potenţial turistic este extrem de evident. Chiar dacă nişte obiective demne de a fi vizitate ar exista, mai ales în zona Zimnicea. În plus, autorităţile ar fi putut să se ocupe de amenajarea şi promovarea unor elemente de interes turistic ale judeţului, astfel că poate s-ar fi putut determina chiar anumite câştiguri financiare, importante la această dată pentru multe dintre primăriile din Teleorman, ajunse în pragul falimentului. Dunărea, casa memorială a lui Marin Preda, Balta Suhaia, Balta Lazăr, Catedrala “Alexandru Dimitrie Ghica”, casele boiereşti din multe comune ale judeţului, Cetatea Cazacilor din Roşiorii de Vede, Cetatea Medievală Turnu, aşezarea geto-dacică de la Zimnicea – toate acestea sunt obiective turistice care, exploatate eficient, ar putea creşte potenţialul economic al zonelor în cauză şi ar îmbogăţi autorităţile locale cu ceva surse de venit suplimentare.
Lipsa interesului naşte sărăcie
Tabăra Dunărica este situată în una dintre cele mai frumoase zone din Teleorman. La o distanţă foarte mică de Tabără se află Dunărea, portul şi punctul de trecere cu bac-ul în Bulgaria. De jur împrejur vegetaţia generează un efect incredibil de relaxant şi, în cadrul unei plimbări de doar câteva zeci de minute, oricine se poate declara fericit de linişte şi aerul curat. Din păcate, în cea mai mare parte a anului, tabăra e pustie. Deşi potenţialul e unul imens. Tabăra dispune de 9 cabane cu 11 locuri, cabane tip apartament de camere cu 2, 3 sau 4 locuri cu baie interioară, spălătoare comune gen tabără, bucătărie, săli de masă cu capacitate de 180 de locuri. La prima vedere, tabăra este extrem de bine întreţinută, personalul de acolo reuşind să păstreze aspectul îngrijit al locului, indiferent de numărul de oameni care se cazează acolo. În acest moment, tabăra se află în administrarea Apelor Române şi Administraţiei Domeniilor Statului. În general, la Dunărica merg preponderent elevi, participanţi la tabere tematice, dar şi artişti, tabără de artă naivă fiind, până nu demult, o tradiţie în zonă. Anul acesta, însă, din motive financiare, evenimentul nu se va mai organiza. Astfel că, în cea mai mare parte a anului, tabăra nu este utilizată.
Soluţii şi alternative
Acesta este unul dintre motivele pentru care primarul oraşului Zimnicea, Petrică Pârvu, şi-a propus să aducă Dunărica în administrarea Consiliului local, ea putând fi astfel folosită mai mult, la potenţialul real de care dispune ea: “Tabăra Dunărica intră într-un proiect de hotărâre a Consiliului local. Noi cerem guvernului României să o luăm în administrare. Nu prea merge lume acolo. Sâmbătă vor veni nişte copii în tabără. Părerea este următoarea, având în vedere şi experienţa administrativă pe care o am deja: tabăra de copii, clubul copiilor, trebuie aduse în administrarea primăriei pentru că primăria poate găsi soluţia financiară pentru administrarea şi modernizarea, dar pentru utilizarea cu folos a acestora. Acum e în administrarea Apelor Române şi a ADS-ului. Eu lucrez la strategia de dezvoltare a oraşului acum şi vreau să fac o lucrare importantă şi să văd care sunt problemele pe care le ridică populaţia. Şi planul ăsta de modernizare include şi faptul ca tabăra Dunărica să fie utilizată pentru competiţii de canotaj, dar şi în scopuri de agrement şi relaxare pentru populaţie. Dar să facem să fie ale oraşului”.
În acest timp, directorul Elena Vlad, responsabilă şi de modul în care este administrată tabăra Dunărica, spune că solicitări sunt destule şi că se pregătesc acum noi tabere tematice pentru elevi, care vor veni în grupuri mari. Tabăra poate fi închiriată şi de grupuri mai mici, doar că atunci costurile sunt ceva mai mari, pentru că şi costurile hranei cresc. Dar, în esenţă, tabăra Dunărica rămâne un loc extraordinar de atractiv al judeţului Teleorman, exploatat foarte puţin comparativ cu potenţialul real pe care îl are. Aşa cum se întâmplă, din păcate, cu majoritatea atu-urilor pe care Teleormanul le deţine, fără a se mândri însă cu ele.
