Carmen Dumitrescu
Poate că unii dintre noi au constatat-o pe propria piele iar alţii doar au auzit de la vecini cât de prost întreţinute sunt subsolurile blocurilor în care locuiesc. Mirosul de umiditate, de mucegai, imaginea ţevilor de pe care picură apa, a ţânţarilor care îşi fac adevărate habitaturi acolo şi, uneori, chiar a şobolanilor nu sunt mituri urbane, ci realităţi pe care preferăm să le ignorăm până când e deja prea târziu. Prea puţini dintre noi coboară la subsol să verifice starea în care acesta se găseşte şi sunt deranjaţi numai atunci când le intră roiurile de ţânţari pe gaura de aerisire de la baie, mai ales pe timp de vară. Responsabilitatea întreţinerii acestor spaţii comune aparţine Asociaţiilor de Proprietari, care, însă, cu unele excepţii, nu prea reuşesc să ţină fenomenul degradării subsolurilor sub control şi nu se preocupă de problemă decât atunci când numărul plângerilor creşte. Mai mult, pentru a putea remedia situaţia, ei trebuie să solicite nişte bani în plus locatarilor, lucru care nu este prea bine văzut de mulţi dintre alexăndrenii care locuiesc la bloc.
Însă, adevăratul pericol care mocneşte în spatele acestei probleme nu este numai cel al igienei defectuoase şi a transmiterii a tot felul de boli prin intermediul insectelor şi rozătoarelor care îşi fac veacul acolo, ci vulnerabilizarea structurii de rezistenţă a blocurilor, ameninţând astfel viaţa alexăndrenilor în caz de seism. Evident, alexăndrenii cunosc aceste aspecte legate de subsolurile blocurilor pe care le locuiesc, însă nu se gândesc să le remedieze prea curând, considerând prioritare alte cheltuieli, în special, a celor legate de încălzirea pe timp de iarnă. Pe de altă parte, reprezentanţii Asociaţiilor de locatari nu sunt dispuşi să discute prea mult pe marginea acestui subiect, chiar dacă sunt şi ei conştienţi că starea subsolurilor de bloc spune multe despre calitatea vieţii proprietarilor de apartamente. Ei cred că expertizele costă mult iar oamenii sunt în urmă şi cu plata curentului de pe scară şi a activităţii femeii de serviciu, astfel că şansele ca aceştia să suporte costurile unei expertize a subsolului şi ale remedierii problemelor identificate sunt aproape nule.
Fenomenul degradării subsolurilor şi, implicit, a structurii de rezistenţă a blocurilor este unul destul de comun, dar care ar putea fi prevenit, în condiţiile în care ar exista o preocupare constantă pentru schimbarea instalaţiilor şi pentru menţinerea unei stări de curăţenie măcar aparentă. Arhitectul şef al oraşului, Mihail Mitroi a explicat în detaliu, cum se produce fenomenul de degradare a subsolurilor de bloc şi cum această degradare afectează structura de rezistenţă a clădirilor: “În primul rând, trebuie făcută precizarea că subsolurile sunt în grija asociaţiilor de locatari, pentru că fac parte din spaţiile comune. Din cauză că tevile de instalaţie care trec prin subsol nu au fost reparate, nu au fost înlocuite, se produc scurgeri de apă, de la vaporii produşi de sistemul de încălzire care pot afecta structura de rezistenţă a blocului. În ce sens? Apa se infiltrează în beton, care se macină, ajunge la armătură şi distruge armătura blocului. Ar trebui ca asociaţiile de proprietari să verifice în mod periodic starea subsolurilor iar la cele care au fost afectate să solicite experizarea acestora, din punctul de vedere al structurii de rezistenţă, urmând ca ulterior să ia măsurile care se impun în urma rezultatelor expertizei. Asta înseamnă nişte costuri pentru proprietari, dar având în vedere că e vorba de siguranţa lor… Valoarea acestor costuri suplimentare depinde de măsurile care se impun. În general, măsurile constau, cele mai simple dintre ele, în acoperirea armătuirilor care au fost afectate, prin distrugerea betonului”.
Se pare că o parte a blocurilor din municipiu sunt mai puţin afectate decât altele, propagarea fenomenului fiind determinată de gradul de responsabilitate a fiecărei asociaţii de proprietari în parte şi de implicarea locatarilor în menţinerea unei stări de conformitate a structurii de rezistenţă a blocului pe care îl locuiesc. Totuşi, în general, blocurile vechi sunt mai afectate de procesul degradării subsolurilor decât construcţiile noi.