Social

Muzeul Județean Teleorman / Coperta revistei “Urzica” din 5 februarie 1950 – chiaburi, în prim-plan, țărani – în plan secund

Din colecția aflată în patrimoniul Muzeului Județean Teleorman, reprezentanții instituției prezintă o copertă a revistei “Urzica” din anul 1950.

“Presa din timpul regimului comunist a fost totalmente subjugată politicii. Exista un singur ziar – “Scânteia”, două reviste de umor – “Urzica” și “Scaiul” – și o publicație mondenă – “Almanahul”.

Coperta revistei “Urzica” din data de 5 februarie 1950 prezintă o caricatură având în prim plan doi chiaburi și în plan secund țărani care se îndreaptă spre Căminul Cultural. Perspectiva caricaturii este realizată din cârciumă, unde se află cârciumarul și un singur client, iar ușa deschisă arată ulițele satului populat cu țărani frumoși și tineri. Regăsim propaganda vremii în felul în care sunt prezentați cei doi chiaburi grași, leneși, vicleni, răi, hoți, etc.

O altă categorie de țărani trecuți la listele de chiaburi au fost cei care desfășurau activități comerciale, regimul încercând să distrugă inițiativa privată.

De exemplu, în comuna Dobrotești, județul Teleorman, a fost trecut pe listele de chiaburi: Pătrașcu Aristică cu titulatura de comerciant, avea 3 ha de pământ primit la reforma din 1945 și o dugheană cu “o cutie de țevi de ață și o cutie de bomboane”; Alexandru Truiescu, cojocar, lumea îl cunoștea sub numele de Ghindiș, avea 3 ha pământ, o mașină de cusut “cu care făcea la babe târlici” și 2 măgari. În comună, după trecerea lui la chiaburi, s-a făcut și un cântec “Hai Ghindiș – Ghindiș – Ghindiș/ Repede te chiaburiși? Cu măgarii puși la plug/ Pălăria ruptă-n fund”.

În zona Videle sunt trecuți la chiaburi: Tudor Ivănescu, din Butești și Ilie Burcea “Ochiosu” din Ciuperceni – erau proprietari de cârciumi, Ilie Florea “Cărciumaru”, din Siliștea, care nu avea pământ, ci doar “crâșmă și cinci fete”, iar Tudor Năstase din Ciuperceni și Tudor Vasilescu “Factorul” din Siliștea erau proprietari de prăvălii.

Statul a pus stăpânire pe toate localurile particulare, unde se desfășurau la sat activități comerciale. Au intrat în categoria de chiaburi țăranii care dețineau și alte mijloace de producție: batoză, moară, cazan de țuică”, transmite Muzeul Județean Teleorman.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

*

code

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.