Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, în cadrul dezbaterilor publice despre reforma din sănătate, că el crede că în cabinetele şcolare trebuie făcută prevenţie, iar aceasta poate fi făcută şi de către asistenţi medicali, în prezent, fiind în elaborare un proiect de modificare a Legii sănătăţii, legat de medicina comunitară şi medicina şcolară, care va fi o continuare a pachetului de legi referitoare la reforma în sănătate.
“Lucrăm la un proiect de lege, la modificarea Legii sănătăţii, în care venim să aşezăm mai bine medicina comunitară şi medicina şcolară, în sensul de implicare mai serioasă a autorităţilor publice locale, în sensul de corelare a comunităţii locale cu medicii de familie, cu metodologia în domeniu a Ministerului Sănătăţii. E foarte grea, anevoioasă, dar nu e prima prioritate în acest moment. Sperăm ca, după ce terminăm cu pachetul de reformă, să continuăm reforma cu această a doua etapă”, a spus Nicolăescu, la una dintre dezbaterile publice din ţară la care participă.
Acesta a arătat că modificările ce vor fi aduse Legii sănătăţii vor avea rolul de a clarifica mai multe aspecte: cum ar trebui să funcţioneze cabinetele şcolare, cum ar trebui să fie ele organizate, ce anume servicii trebuie să efectueze. El a reluat ideea enunţată în cursul dezbaterii publice, potrivit căreia în cabinetele şcolare trebuie făcută prevenţie, iar aceasta poate fi făcută şi de către asistenţi medicali.
“Noi, astăzi, credem că în cabinetele şcolare ar trebui să se efectueze în special prevenţia. Şi atunci sigur că, făcând prevenţie, putem s-o facem şi cu asistenţi medicali pregătiţi special pentru aşa ceva. De aceea am şi spus că până la sfârşitul anului încercăm să facem modificare legislativă, ca după aceea să facem aşezarea în teritoriu, să aşezăm bugetarea, să încercăm să facem programele de pregătire profesională cu Ordinul Asistenţilor. Deci, e o etapă destul de îndelungată, dar necesară. Mi-e greu să vă spun astăzi când. Dar anul viitor va fi anul de aşezare a tuturor acestor componente”, a spus Nicolăescu.
Ministrul a precizat că proiectul ar putea fi pus la punct la finalul anului viitor. Până va stabili cum şi ce ar mai trebui să facă medicii de medicină şcolară, trebuie precizat că aceştia nu trebuie confundaţi cu medici de familie şi nici că activităţile celor două categorii s-ar suprapune. Nicidecum. Dar se completează. Astfel, dacă un elev are nevoie de scutire medicală, de exemplu, acesta trebuie să obţină adeverinţa prin care se atestă că lipsit din motive medicale, de la medicul de familie, însă aceasta este lovită de nulitate dacă nu este vizată şi de medicul de medicină şcolară de care aparţine unitatea respectivă de învăţământ. Cu această problemă se confruntă atât elevii care habar nu au unde se află cabinetul medical de care aparţine unitatea în care învaţă, întrucât în şcolile şi liceele teleormănene nu funcţionează câte un cabinet, acesta fiind într-o anumită unitate şcolară, la care sunt arondate mai multe şcoli sau licee. Aşa se face că, atât elevii, dar şi medicii de familie se confruntă cu neinformarea completă în privinţa locurilor în care îşi desfăşoară activitatea aceste cabinete. Nemulţumirea lor este că, în cazul în care este nevoie ca un elev să meargă la cabinetul şcolar, acesta nu ştie unde să se adreseze, iar solicitările medicilor de familie sunt acelea ca fiecare medic să deţină o listă cu numărul cabinetelor de medicină şcolară, unde îşi desfăşoară acestea activitatea şi ce unităţi şcolare deserveşte fiecare cabinet în parte, pentru a-i îndruma pe părinţi sau elevi către cabinetul de care aparţine unitatea de învăţământ la care elevul învaţă.
