Nicolăescu: din 1999 şi până în 2012 calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătăţit aproape deloc, cu câteva excepţii
Ministerul Sănătăţii a stabilit un calendar de lucru privind explicarea celor trei pachete de servicii medicale atât opiniei publice, cât şi profesioniştilor din sistem, la aceste activităţi având ca parteneri reprezentanţii administraţiei publice din teritoriu, asociaţiile de pacienţi, colegiile profesionale ale medicilor şi sindicatele.
Astfel, marţi a avut loc o videoconferinţă în care s-au prezentat principalele direcţii din cele trei pachete de servicii medicale.
În cadrul acestor videoconferinţe vor fi abordate pe rând capitole din pachetele de servicii medicale respectiv, asistenţa medicală primară, ambulatoriu de specialitate, clinic şi paraclinic, spitale şi urgenţe, îngrijiri paliative la domiciliu, paliaţie, transport neasistat şi pachetul minimal de servicii medicale şi Programele
O a doua videoconferinţă din lungul şi de întrevederi organizate de MS în acest sens, a avut loc joi, la care au participat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, secretarul de stat Adrian Pană, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, directorii direcţiilor de sănătate publică judeţene, directori CJAS-uri, manageri de spitale, preşedinţii asociaţiilor medicilor de familie, colegiile judeţene ale medicilor, CMDR, Colegiul Farmaciţtilor, reprezentanţii pe domeniul sanitar ai Consiliilor Judeţene, sindicate şi asociaţiile de pacienţi. Tema de joi a fost reorganizarea, redimensionarea spitalelor.
În deschidere, ministrul Sănătăţii a admis că sistemul sanitar românesc este centrat pe spitale şi că acestea consumă cele mai multe resurse, făcând o comparaţie între finanţarea spitalelor în 1999 şi anul 2012. Astfel, în 1999 spitalele erau finanţate cu 1 mld. lei, iar la finele anului 2012, an luat ca referinţă pentru analizarea sistemului medical la nivel naţional, finanţarea spitalelor era de opt ori mai mare, dar “calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătăţit aproape deloc”, a recunoscut Nicolăescu public, dând şi oarece exemple în care actul medical a fost dus spre execelent, adică sectoare unde atât calitatea serviciilor, dar şi a tratamentului aplicat au depăşit cu mult situaţia generală, acestea fiind în opinia lui “câteva excepţii”.
Nicolăescu a spus că în spitalele din România pacienţii sunt puşi în situaţii jenante, să doarmă în lenjerii nu murdare, dar foarte vechi cu aspect inestetic şi jerpelite, în paturi aproape ruginite, în general, în condiţii precare. Acesta a punctat în principal faptul că paturile din spitale sunt utilizate în mod eronat, nu în scop curativ, ci mai ales în scop financiar, spunând că majoritatea internărilor nu-şi au rostul, iar medicii recurg la internare doar pentru a face rost de bani prin decontarea acestor servicii de internare continuă. Este un mod plastic prin care ministrul a admis că spitalele înşeală statul, dacă putem spune aşa, prin faptul că, a dat acesta exemplu, într-un spital din ţară, oarecare, se internează o persoană cu HTA esenţială primară, afecţiune care nu necesită nici pe departe internare întrucât se poate trata foarte bine acasă, dar la decontare această afecţiune reprezintă unul din primele cinci locuri în ceea ce priveşte internările. De altfel, acesta a spus că există secţii supraglomerate, unde nu sunt paturi şi secţii unde paturile stau degeaba. “Peste 70% din secţiile unui judeţ sunt neutilizate şi dacă am reduce aceste secţii la numărul de paturi am desfiinţa 8.000 de paturi”, a spus ministrul, care a continuat prin a le da termen managerilor de spitale, 10 zile, pentru a-şi elabora planuri individuale, adaptate fiecărui spiatal în parte, în care să se regăseacă şi reducerea numărului de paturi pe secţiile unde este activitate redusă, excluzând posibilitatea creşterii inetrnărilor pe aceste secţii, acestea fiind considerate fictive şi forţate, transmiţându-le managerilor că se are în vedere trecerea de la normarea pe pat, la normarea pe activitate şi ca acest aspect să fie profitabil, în planul pe care trebuie să-l întocmească până pe 5 februarie, trebuie să cuprindă şi opinia administraţiilor locale şi al sindicatelor, pentru că “fiecare are interesul lui“, a spus Nicolăescu. De altfel, alături de planuri, managerii spitalelor trebuie să întocmească şi un proiect de buget unde acestea să se regăsească din punct de vedere financiar.
Secretarul de stat Adrian Pană a prezentat o analiză a spitalelor din judeţ, primul prezentat fiind Teleormanul, care are o rată de ocupare a paturilor de 80%, rată optimă considerată de acesta, mulţumindu-le totodată responsabililor cu sănătatea în Teleorman pentru faptul că, alături de cei din Prahova, au înţeles că trebuie efctuată o schimbare în sănătate. Laudele au fost adresate în principal, directorului DSP Teleorman, Mioara Comana, pentru că a contribuit efectiv şi mai ales activ la modificarea legislaţiei în domeniul sanitar, a adus opinii obiective şi pertinente, a făcut propuneri şi a emis idei, obţinând astfel aprecierea şefilor din sistemul public de sănătate. De altfel, în statistica prezentată, Adrian Pană a spus că cei mai mulţi teleormăneni, 65%, se tratează în judeţ, 30% în capitală, iar restul, 5 procente, “marja neglijabilă”, în spitale din judeţe limitrofe.
Plus de asta, Adrian Pană, a cerut, în general, cadrelor medicale, ca la externare să fie trecute codificările corecte pe boli, să nu se mai externeze pacientul cu o boală, spre exemplu pneumopatie interstiţială, ceea ce este în fapt o boală rară, destul de rară şi care nu are nici în clin nici în mânecă cu pneumonia interstiţială, boală virală, uşor tratabilă, care de multe ori nu necesită internare.
De aici putem trage două conluzii, una mai urâtă ca alta: ori doctorii nu prea fac diferenţa între cei doi termeni, ori, îi îmbolnăvesc intenţionat, pe hârtie, pe pacienţi de o boală rară, pentru a-i interna în spitalizare şi a continua să atragă mai mulţi bani de la casă. În concluzie, decidenţii din minister au cerut mai multă seriozitate şi evaluarea cu maximă atenţie a cazurilor pe care le internează, pentru că, în urma unei simulări a cazurilor în care, în opinia ministerului, nu ar fi fost nevoie de internare s-ar fi făcut economii de milioane. (C.P.)
