Majoritatea directorilor şcolilor teleormănene pasează responsabilitatea – Dezastrul de la simularea Evaluării Naţionale, pus în cârca elevilor şi părinţilor

Monica DUMITRESCU

Directorii unităţilor de învăţământ gimnaziale din Teleorman au găsit principalii vinovaţi pentru rezultatele extrem de slabe pe care le-au obţinut elevii la simularea Evaluării Naţionale desfăşurată în februarie 2014. În cadrul şedinţelor de analiză a rezultatelor organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean cu directorii de şcoli joi, 13 martie, şi vineri, 14 martie, la Alexandria, directorii mai multor unităţi de învăţământ au spus că dezinteresul elevilor pentru învăţătură şi lipsa de colaborare a familiilor acestora cu şcoala sunt principalele cauze care stau la baza eşecului la simularea Evaluării Naţionale înregistrat în această sesiune.

Cele mai mari probleme sunt la şcolile din mediul rural, în peste 30 dintre acestea niciun elev nu a reuşit să treacă pragul notei 5. Directorii mai multor şcoli din rândul acestora spun că foarte mulţi elevi provin din familii dezorganizate, familii sărace, din familii de romi, care refuză să colaboreze cu şcoala, sau din familii plecate în străinate care au lăsat copiii în grija nimănui.

Mai mulţi directori de şcoli gimnaziale, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural au recunoscut că se confruntă cu o situaţie fără precedent în ultimii 30-40 de ani în ceea ce priveşte pregătirea elevilor. ”În 33 de ani de când sunt cadru didactic nu am mai întâlnit rezultate atât de slabe. Cauzele sunt multiple”, a spus directorul şcolii Buzescu, Vlad Tănţel. “Sunt profesor în această şcoală de peste 40 de ani, iar din 97 conduc această şcoală. Nu ne-am confruntat cu rezultate atât de slabe până acum”, a declarat prof. Dumitru Avram, directorul Şcolii nr. 6 din Alexandria.

Inspectorii şcolari consideră că simularea a fost tratată cu superficialitate atât de elevi, cât şi de profesori

În opinia inspectorului de specialitate pentru matematică, disciplina la care peste 74% dintre elevii teleormăneni de clasa a VIII-a nu au reuşit să obţină cel puţin nota cinci, principala cauză este insuficienta familiarizare a elevilor cu cerinţele subiectelor de examen.

Prof. Mihai Ionescu consideră că profesorii de matematică s-au axat mai mult pe parcurgerea programei şcolare şi nu au alocat suficient timp pentru rezolvarea unor subiecte după modelul celor pentru examen. “Profesorii trebuie să-şi rezerve mai mult timp pentru rezolvare unor exerciţii de tipul celor care se dau la examen, şi atunci când predau trebuie să fie cu gândul la aceste exerciţii. Cu cât elevul este supus unui număr mai mare de teste cu atât are şanse mai mari la examen”, a atras atenţia acesta.

Părerea inspectorului şcolar pentru limba română, prof. Alexandra Mocanu, este că avem de-a face cu ceea ce se cheamă “analfabetism funcţional”. Pe primul loc în lista cauzelor care au dus la rezultatele slabe la simulare, în opinia acesteia, este faptul că elevii citesc şi tratează cu superficialitate cerinţele subiectelor şi din acest motiv nu le pot trata nici corect, nici suficient. Lipsa de interes pentru studiu a elevilor a dus la această situaţie, este concluzia la care a ajuns şi prof. Alexandra Mocanu. Aceasta consideră însă că “simularea a fost un câştig, pentru că elevii au fost puşi în situaţia concretă de examen”. “Elevii au nevoie de un astfel de antrenament”, a mai spus aceasta.

Valeria Gherghe: “Nu încercăm să găsim vinovaţi, vreau să găsim cauze şi la acestea, soluţii”

Inspectorul şcolar general, prof. Valeria Gherghe, s-a declarat nemulţumită de explicaţiile mai multor directori de şcoli, nefiind de acord cu multe dintre justificările sau propunerile acestora. Aceasta a atras atenţia că scopul întâlnirilor nu este găsirea unor vinovaţi, ci soluţiile pentru rezolvarea situaţiei. “Nu încercăm să găsim vinovaţi, vreau să găsim cauze şi la acestea soluţii, astfel încât la examenul propriu zis să nu ne mai aflăm în coada clasamentului. Pe mine mă interesează cum facem să crească rezultatele, să crească nivelul de cunoştinţe al elevilor. Să fim împăcaţi cu noi înşine că am făcut tot ce se putea face în acest sens. Aş vrea să ne recăpătăm împreună demnitatea de profesori la sfârşitul anului şcolar”, a spus prof. Valeria Gherghe directorilor de şcoli, care mai departe vor transmite mesajul şi cadredor didactice din şcolile pe care le conduc.