Logic, mulţi agricultori se gîndesc la sorg

Climatologii ne vorbesc de cel puţin 20 de ani despre procesul activ, progresiv, de deşertificare care se manifestă în sud-estul Europei, inclusiv şi mai ales în toată jumătatea de sud a României. Efectele acestui proces le resimţim din plin, prin perioadele de secetă şi arşiţă, mereu prezente, în verile noastre toride, tot mai lungi, afectînd puternic culturile de porumb şi de floarea soarelui care se însămînţează în aprilie şi trebuie să traverseze, pînă la maturarea produsului, tocmai “vârful” acestor fenomene, cînd nevoia de apă a plantelor este maximă, atît pentru actul fecundării, cît şi pentru acumulările de substanţe în seminţe. Producţia porumbului, în această vară a fost puternic afectată, la unii cultivatori, pînă la 65-85%. Cu amintirea secetei din 2007, mulţi agricultori se gîndesc la o alternativă rezistentă la secetă a porumbului care este cultura sorgului pentru boabe. Cercetarea ştiinţifică a lucrat în acest sens, astfel că astăzi dispune de soiuri, dar mai ales de hibrizi rezistenţi şi productivi, care, cantitativ, pot da recolte comparabile cu cele ale hibrizilor de porumb, la neirigat şi în condiţii de stres hidric, iar calitativ nu sunt mai prejos ca produsul acestora. Preţul pe care îl pot obţine cultivatorii poate fi cu 10-15% sub cel al porumbului, dar în anii cu deficit de porumb îl egalează. Sorgul nu se irigă, este rezistent la secetă, mai tolerant la arşiţă (uscăciunea aerului).