Politic

Legea Electorală – Cenuşăreasa regimurilor post-decembriste

De la învestirea preşedintelui Klaus Iohannis, relaţiile tensionate dintre Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni s-au îmbunătăţit vizibil. Premierul Victor Ponta îşi exprimă, ori de câte ori are ocazia, dorinţa unei bune relaţii cu preşedintele. Astfel, nici n-a apucat bine co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, să ceară convocarea comisiei de Cod Electoral în şedinţă extraordinară, că preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, a trecut la fapte.

În ce priveşte Legea Electorală, de-a lungul timpului, aceasta a fost una dintre normele legislative care au suferit cele mai multe modificări radicale. Iniţial, au fost alegerile pe liste, când erau votate formaţiunile politice şi mai puţin spre deloc oamenii, după care a apărut pragul electoral de 3%. Nici nu s-au obişnuit bine românii cu noua modificare, că pragul a fost urcat la 5%, după care a urmat, e drept, o perioadă în care legea electorală a fost lăsată în pace.

A venit apoi la conducerea ţării Traian Băsescu, un preşedinte pus pe schimbat mai toată legislaţia majoră. Cum era de aşteptat, n-a scăpat nici Legea Electorală. Pe această temă a fost organizat chiar şi un referendum şi, în cele din urmă, în cazul Parlamentului, votul pe listă a fost înlocuit cu un vot uninominal cu compensare.

Noul sistem a fost contestat încă de la prima aplicare, când au obţinut mandate nu câştigătorii competiţiilor din colegii, ci clasaţii de pe locurile doi, trei sau chiar patru. Eşecul sistemului a devenit evident după alegerile din 2012, când Parlamentul s-a dovedit neîncăpătoar pentru cei 588 de aleşi. Pentru parlamentari, PNL propune o reducere semnificativă a numărului deputaţilor si senatorilor.

De modificări n-a scăpat nici legea alegerilor locale. Tot în mandatele preşedintelui Traian Băsescu, preşedinţii de consilii judeţene au decis că vor o validare a puterii lor. Prin urmare, dacă până atunci preşedinţii de consilii judeţene erau aleşi dintre consilierii judeţeni, începând cu anul 2008, aceştia sunt aleşi direct de electorat, iar sistemul cu un singur tur de scrutin a fost o formalitate. Ulterior, s-a decis că ar fi foarte bine ca şi primarii să fie aleşi tot după un singur tur de scrutin. Propunerea PNL este ca primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin.

Despre modificarea Legii Electorale, senatorul PSD Nicolae Mohanu a declarat: „În momentul în care se vor dezbate toate problemele actualei legi şi se va ajunge la o nouă formă, voi vota „pentru”. Consider că sistemul actual nu este un eşec răsunător, dar că trebuie făcută o corecţie a Codului Electoral”.

Deputatul Lucian Militaru, susţine, aşa cum era de aşteptat, iniţiativa partidului din care face parte. Referitor la modificarea Codului Electoral, deputatul a declarat: „Din punctul meu de vedere, consider că, luând în calcul gradul de implicare, iniţiativele personale, activitatea depusă, 200 de parlamentari sunt suficienţi. Dacă plecăm însă de la referendumul din 2009, care merge pe 300 de parlamentari, consider că este o variantă bună, impusă de societatea civilă. Nimeni nu s-a născut parlamentar, viaţa trebuie întreţinută dintr-o meserie de bază”.

Primarul comunei Talpa, totodată preşedintele Asociaţiei Comunelor din Teleorman, Benone Rababoc a declarat: „Nu pot să nu fiu subiectiv pentru că eu sunt primar şi pot spune că mă avantajează alegerea primarului dintr-un singur tur de scrutin. Pentru un proces cât mai corect însă, este de preferat ca primarul să fie ales în urma a două tururi de scurutin. Ar fi astfel o competiţie deschisă până la capăt şi şanse egale pentru toţi candidaţii. Putem să luăm exemplu alegerile prezidenţiale, unde, în turul doi, s-a plecat de pe picior de egalitate”.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.