În contextul desfăşurării Congresului Extraordinar al PSD, la Palatul Parlamentului, în cursul zilei de vineri, 19 aprilie a fost organizată cea de-a doua ediţie e Atelierelor viitorului, un şir de dezbateri ideologice despre soluţiile social-democraţiei la marile teme ale lumii în care trăim. Unul dintre atelierele care a tratat un subiect foarte interesant pentru opinia publică la momentul de faţă a fost acela legat de regionalizare şi de reforma administrativă. În cadrul atelierului respectiv, participanţii au încercat să facă lumină asupra mecanismelor dezvoltării administrativ-teritoriale şi să încerce să dea răspunsul la unele întrebări, legate de avantajele reale ale regionalizării, de legăturile dintre regionalizare şi descentralizare, la contribuţiile regionalizării la accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene şi la rolul regionalizării în sensul reducerii decalajelor între diferitele zone ale României. La atelier au participat mai multe cadre universitare, care fac parte din grupul de experţi care lucrează împreună cu vicepremierul Liviu Dragnea la construirea teoretică a regionalizării, primari din întreaga ţară, interesaţi de acest subiect, preşedinţi de consilii judeţene şi, evident, Liviu Dragnea, care a încercat, în cadrul prezentării sale să demonteze toate prejudecăţile legate de regionalizare, apărute în mass-media în ultima perioadă, pe fondul lipsei de informare sau a interesului pentru senzaţional. Dintre politicienii teleormăneni care au dorit să se informeze pe marginea subiectului îi menţionăm pe primarul alexăndrean, Victor Drăguşin, senatorul Timotei Stuparu, deputatul Valentin Boboc, primarul roşiorean, Cristian Duică, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Adrian Gâdea, subsecretarul de stat Ioan Augustin, dar şi un număr semnificativ de primari de comune teleormănene, direct interesaţi de reducerea decalajelor economice dintre urban şi rural, prin regionalizare.
În cadrul atelierului a fost prezentat, de către profesorul universitar Dumitru Sandu, membru al corpului de experţi care lucrează acum pe subiectul regionalizării, conceptul foarte important de regiune funcţională: “Peste 5 sau 10 ani, proiectul regionalizării va fi acelaşi. Noi avem nevoie să lămurim populaţia că aceste regiuni se fac pentru a ieşi din sărăcie. Facem regionalizarea pentru că vrem să reducem disparităţile. Regiunea funcţională este o regiune care este în stare să-şi soluţioneze singură problemele de tip economic.”
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, cu privire la acest subiect, că regionalizarea este un proces îndelungat, care trebuie abordat cu cea mai mare responsabilitate, pentru că ea depinde dezvoltarea pe termen lung a ţării: “Actuala configuraţie a regiunilor din România e bazată pe criterii greu de combătut. Ea nu este o confirguraţie menită să dăinuie pe vecie… Pentru că de-a lungul timpului s-au tot luat din competenţele locale şi s-a consolidat Centrul. E timpul ca asta să se schimbe. Cu harta regionalizării nu te joci, ea e ultima etapă a unui proces bazat pe criterii foarte clare, aşa că oricât ar fi vrut unii să ieşim cu harta regiunilor, asta ar fi fost imposibil, ea fiind ultima etapă a acestrui proces.”
În ceea ce priveşte problema regionalizării şi, mai ales, a prejudecăţilor legate de regionalizare, Dragnea a explicat că prejudecăţile regionalizării pot fi foarte uşor demontate. Astfel ideea că, o dată cu regionalizarea, ar creşte birocraţia este eronată, pentru că, în fapt, birocraţia scade, competenţele de la nivel central fiind transferate în plan local, şi, deci, numărul angajaţilor la stat la nivel central va scădea considerabil. Alte prejudecăţi legate de regionalizare, sunt, din punctul de vedere al lui Dragnea, instabilitatea legislativă, creşterea distanţelor administrative, disoluţia statului unitar şi costul ridicat al reformei. În realitate, spune vicepremierul, se realizează o reducere a aparatului administrativ şi o simplificare a sistemului administrativ autohton, pentru că, după regionalizare niciun cetăţean nu va mai fi nevoit să meargă la mai multe ghişee pentru a-şi soluţiona problemele administrative. Distanţele se vor scurta pe măsură ce se vor transfera competenţele la nivel regional, judeţean şi local iar lucrurilor vor fi mult mai simple o dată cu înfiinţarea Ghişeului Unic, care este ţinta finală a procesului de regionalizare, subsumat descentralizării administrative.