Fiind dascăl, ca formare profesională, consideraţi că în România ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică reprezintă o prioritate? Vă rugăm să explicaţi care sunt, pentru dumneavoastră, domeniile ştiinţifice prioritare pe care cercetarea românească ar trebui să se axeze, domenii care ar trebui finanţate cu prioritate.
Klaus Iohannis: Toate statele lumii care se respectă au înţeles că viitorul înseamnă cercetare şi inovare. Cum poţi să evoluezi fără cunoaştere? Nu poţi copia la nesfârşit de la alţii. Trebuie să produci tu însuţi valoare. Dacă vrem o națiune prosperă, dacă vrem ca fiecare individ să-și valorifice întregul potențial, va trebui să investim în educație. Această investiţie presupune o grijă mai mare faţă de bugetul Ministerului Educaţiei, salarii performante pentru cadrele didactice, dar şi o revizuire a performanţelor sistemului. Avem nevoie şi de educaţie bazată pe excelenţă, pe lucrul bine făcut, care oferă tinerilor opțiuni diverse și îi pregătește pentru piața muncii.
Cele mai importante domenii de cercetare în care trebuie să investim cât mai rapid sunt IT, agricultură, sănătate şi educaţie. Potenţialul intelectual există. Trebuie şi inteligenţă instituţională pentru a-l folosi corespunzător.
Aţi făcut din Sibiu Capitală Culturală Europeană. Ce planuri aveţi pentru a sprijini administraţia locală publică dacă ajungeţi în cea mai înaltă funcţie în stat?
– Sibiul este un proiect de succes pentru că lucrurile s-au făcut cum trebuie, s-au făcut bine, sistematic. Dacă omul este gospodar, oriunde îl pui, îşi va face treabă. De aceea, eu spun că vreau să fac pentru România ce am făcut pentru Sibiu.
Aleşii locali utilizează mult sintagma de autonomie locală. Este un drept şi o capacitate efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Ca Preşedinte, pot să garantez că autonomia locală va fi respectată de autorităţile centrale. Din experienţa mea de primar am învăţat că lucrurile bune se fac atunci când reuşeşti să antrenezi în jurul tău oamenii din colectivitatea locală. Oamenii sunt mai interesaţi de ce se întâmplă în comuna sau oraşul lor decât de certurile politice de la Bucureşti.
Ce părere aveţi despre principiul „iertării” în contextul discutării unei legi a amnistiei?
– Astăzi, se vorbește despre iertare folosindu-se termenii “amnistie” și “grațiere”. După ce hoția și minciuna au inundat politica noastră și după ce mâna lungă a Justiției i-a atins pe mulți dintre cei care au păcătuit, ni se spune că e nevoie de o “lege a iertării”, a anulării pedepselor, care i-ar face scăpați de închisoare. De fapt, ei fac legi pentru ei cu scopul de a lăsa Justiția cu mâna goală, fără putere și mai ales fără obiect. Mă opun din toate puterile acestor tentative periculoase de anulare a pedepselor, care i-ar face scăpați de închisoare. De fapt, ei fac legi pentru ei cu scopul de a lăsa Justiția cu mâna goală, fără putere și mai ales fără obiect. Dacă trece această lege, tot efortul care s-a făcut în ultimii ani ar fi anulat. Toată lumea știe că această lege este o luptă între bine și rău, între decență și indecență, între onestitate și hoție. Cu acest sistem, în care Justiția ar fi scoasă din joc prin minciună și manipulare, păcate de neiertat în viața noastră publică ar redeveni o constantă a vieții politice. Trebuie să ne opunem din toate puterile acestor tentative periculoase.
De ce v-ar vota românii de dreapta? Dar cei de stânga?
– Este adevărat că proiectul meu de prezidenţiabil conţine elemente care pot interesa mai degrabă unele categorii decât altele. Însă nu aş face o delimitare între electoratul de dreapta şi electoratul de stânga, pentru simplul motiv că îmi doresc să fiu preşedintele tuturor românilor, din ţară şi din afara graniţelor. Sunt convins că principiile pentru care cer votul oamenilor – onestitate, competenţă, seriozitate – sunt îmbrăţişate atât de electoratul de dreapta, cât şi de cel de stânga. Întrebarea la aceste alegeri prezidenţiale nu va fi, de fapt, dacă votăm un preşedinte de stânga sau un preşedinte de dreapta. Întrebarea esenţială la care noi, toţi românii, suntem chemaţi să răspundem este dacă vrem ca, după un deceniu de conflicte, de scandal şi gălăgie, să continuăm cu un deceniu de corupţie şi incompetenţă. Scrutinul din noiembrie va reprezenta o alegere între sistemul de politică de până acum, ale cărui rezultate le trăim în fiecare zi, şi un alt fel de a face politică, după reguli oneste, prin care să se genereze un deceniu de prosperitate şi stat de drept. Şi, credeţi-mă, nu este o frază lipsită de conţinut, voi face politică în favoarea românului de rând, nu în favoarea baronilor locali cu probleme penale, aşa cum fac alţi contracandidaţi.
De ce ar trebui să vă aleagă tinerii?
– Îmi doresc foarte mult ca tinerii să se regăsească în proiectul meu prezidenţial şi să vină la vot. Şi ei simt cel mai bine un discurs onest în politică, de aceea au ales până acum să stea departe de exercitarea dreptului de vot! Eu sper să schimb asta. România are mare nevoie de implicarea lor activă, ei sunt o resursă vitală fără de care nu putem concepe viitorul.
De ce trebuie să vă aleagă pensionarii?
– În ceea ce-i priveşte pe pensionari, cred că este momentul să depăşim vechile practici de a ne aminti de ei doar când vin alegerile. Pensionarii sunt tinerii de ieri, de alaltăieri şi merită mult mai mult decât umilinţa unor infime indexări de pensii. Eu pe pensionari îi asigur de un lucru: munca şi efortul din perioada lor de activitate nu vor mai fi irosite de conducători iresponsabili.
De ce ar trebui să voteze românii, în general, cu Klaus Iohannis?
– Pentru că pot să garantez că, în centrul atenției mele, va rămâne individul, cetăţeanul, cu libertăţile sale. Această abordare nu este una de tip egocentrist, ci dimpotrivă, una inclusivă, care vine din respectul pentru fiecare membru al societăţii şi din înţelegerea faptului că o societate în ansamblu nu este o masă amorfă, ci este alcătuită din indivizi, cu probleme, nevoi şi drepturi, iar progresul ei vine odată cu progresul fiecăruia dintre aceştia.
Pentru că voi fi un preşedinte pentru care faptele vor fi mai importante decât vorbele. Eu sunt un om al promisiunilor onorate, nu al scandalului şi spectacolului. Sunt un om care construieşte, nu care distruge. Am intrat în competiţia prezidenţială cu acest gând: să facem din România o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea! O Românie a lucrului bine făcut! Viitorul României stă în fapte şi nu în vorbe.
