441 de focare active de pestă porcină africană (PPA) erau active, vineri, 6 noiembrie, în 32 de judeţe, din care 10 în exploataţii comerciale şi patru focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Față de precedenta raportare, când erau active 529 de focare, se poate observa o scădere a numărului acestora.
Cele mai multe focare active erau în judeţele: Teleorman (70), Gorj (38), Arad (36), Iaşi (26), Alba şi Dolj câte 21 de focare, Satu Mare (21), iar în Bihor, Ialomiţa şi Maramureş câte 20 de focare.
Potrivit datelor făcute publice de ANSVA, în intervalul 29 octombrie – 4 noiembrie, au fost înregistrate 11 focare noi şi au fost stinse alte 56.
De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistreţi în 38 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin doi ani de la apariţia lor.
Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt: numărul mare de mistreţi, în unele fonduri de vânătoare fiind depăşită densitatea maximă de 0,5 mistreţi/kmp din cauza nerespectării cotelor de vânătoare; nerealizarea cerinţei de a se vâna întreg efectivul de mistreţi în zonele infectate, conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă; neefectuarea supravegherii pasive în sensul de necolectare a cadavrelor de mistreţi în vederea testării în direcţia PPA şi neutralizării ulterioare; vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate; ieşirea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km).
De asemenea, alte cauze care duc la răspândirea PPA sunt mişcările necontrolate de porcine realizate de comercianţii ilegali de animale vii; sacrificarea porcinelor bolnave fără anunţarea medicului veterinar şi conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele ştiinţifice au demonstrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile; administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor; nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populaţie, dar şi în unele exploataţii comerciale.
