Politic

În judeţul Teleorman, beneficiile OUG 55 se reflectă în sumele de bani alocate primăriilor

salariuVioleta Mocanu

Unul dintre proiectele de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Teleorman, care merită o atenţie deosebită, este punctul 9. Acesta face referire la repartizarea pe unităţi administrativ- teritoriale a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoare adaugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Astfel, în urma rectificării bugetului de stat pe anul 2014, judeţului Teleorman i s-au repartizat 11.496 mii lei, sume defalcate din taxa pe valoare adaugtă pentru echilibrarea bugetelor locale. Iniţiatorul proiectului de hotărâre a fost chiar preşedintele Consiliului Judeţean, social-democratul Adrian Gâdea.

Coincidenţă sau nu, printre primăriile care s-au ales cu cele mai mari sume se află cele ai căror edili au beneficiat de OUG 55 şi au trecut în tabăra puterii. Cele mai mari sume au mers către primăriile din Băbăiţa (33 mii lei), Călmăţuiu (42 mii lei), Dracea (32 mii lei), Gălăteni (32 mii lei), Stejaru (32 mii lei). N-au stat mai prost nici unităţi administrativ- teritoriale ca Beuca (28 mii lei), Bujoreni (28 mii lei), Bragadiru (28 mii lei), Conţeşti (28 mii lei), Crângeni (28 mii lei), Crevenicu (27 mii lei), Dobroteşti (27 mii lei), Drăcşenei (23 mii lei), Poeni (27 mii lei), Poroschia (27 mii lei), Rădoieşti (27 mii lei), Răsmireşti (27 mii lei), Ştorobăneasa (18 mii lei).

La polul opus, printre primăriile care au primit cele mai mici sume se regăsesc Plosca, Siliştea şi Viişoara, care au primit câte 3 mii lei, Mârzăneşti, Mereni şi Vârtoape, care s-au ales cu câte 2 mii lei, în timp ce Moşteni sau Necşeşti au fost şi mai ghinioniste, primind câte o mie de lei. Coincindenţă sau nu, din nou, primarii acestor comune sunt în tabăra opoziţiei şi au ales, se pare, să nu beneficieze de OUG 55.

Este interesant de văzut care au fost criteriile ce au stat la baza împărţirii banilor şi în ce măsură comunele cu cele mai mari sume alocate au o mai mare nevoie decât cele care au primit bani mai puţini. Se poate lua ca exemplu concret comuna Necşeşti care, potrivit raportului făcut public de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare pentru anul 2013, este cea mai săracă localitate din România, dar care se află pe lista ghinioniştilor cu doar o mie de lei repartizaţi. Este discutabil aşadar, în ce măsură comuna Necşeşti nu are nevoie de bani, în condiţiile în care numără 1.500 de locuitori, dintre care peste 1.000 sunt pensionari, tineri şi copii şi doar câţiva adulţi cu putere de muncă. Cu certitudine se poate spune însă că primarul Soare Angel (PNL) a ales să nu beneficieze de ordonanţa lui Dragnea şi a rămas fidel liberalilor.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.