Județul Teleorman se situa în trecut printre primele locuri în ierarhia județelor, atât din punct de vedere al suprafeței agricole, cât și în ce privește producția vegetală și animală. Divizarea terenurilor agricole a avut un puternic impact negativ, ducând la scăderea productivității județului. Pentru mai multe amănunte legate de această situație, am discutat cu Marinel Barbu, director executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Teleorman.
– Domnule director, care este în acest moment situația din județul Teleorman, în ceea ce privește culturile de toamnă?
– Semănatul s-a realizat în condiții optime, atât la grâu, orz, dar și la rapiță. Răsărirea la rapiță, fiind mai timpurie din punct de vedere al epocii de semănat, a prins ceva precipitații, iar răsărirea a fost în proporție de 95%, la fel și în cazul orzului. La cultura de grâu au fost ceva probleme, din cauza lipsei precipitațiilor, astfel că s-a produs pe doar 45% din suprafață. A fost o întârziere de aproximativ o lună și din această cauză, la momentul acesta, nu toate suprafețele de grâu sunt înfrățite. Tot din cauza lipsei apei, în toamnă au fost probleme și cu dăunătorii la culturile de rapiță și grâu. La momentul acual, culturile sunt răsărite. Rezerva de apă din sol este refăcută undeva la 60-70%. Anul 2022, față de anul 2021, a fost un an mai slab productiv, din cauza instalării secetei pedologice timpurie. Culturile de primăvară, reprezentate de porumb, floarea-soarelui și mazăre au fost afectate în egală măsură, producțiile au scăzut și în 2021 și 2022 din aceeași cauză, cu mici diferențe.
– Care a fost prețul de valorificare pentru producțiile acestor culturi? Cât de afectate au fost acestea, față de anii anteriori și care sunt cauzele?
– Producțiile au fost cu 20-30% mai mici față de anul 2021. Anul 2021 a fost un an mai prielnic, producțiile au fost satisfăcătoare, iar valorificarea a fost pe măsură ca și preț. În raport cu anul 2022, când producțiile au fost mai mici, și prețul de valorificare a scăzut pe fondul războiului din Ucraina și al deschiderii granițelor. Aceste evenimente și-au pus puternic amprenta asupra prețului. Exemplificând, în anul 2021, prețul la grâu era de 1.400 lei per tonă, pe când anul trecut, prețul a scăzut la 1.200-1.250 lei. Cea mai mare diferență de preț pentru valorificare a fost la cultura de floarea-soarelui, astfel că în februarie 2022, prețul era de 4.500-4.800 lei/tonă, pe când în februarie 2023, la acest moment, prețul este de doar 2.200 lei. Doar din punct de vedere al tehnologiei, agricultura din Teleorman se încadrează pe o pantă ascendentă. În județul nostru, s-a mărit în ultimii ani suprafața cultivată cu 30% față de anii anteriori.
– Cum decurge comunicarea Direcției pentru Agricultură Județeană Teleorman cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și care sunt măsurile de sprijin pentru fermierii din Teleorman?
– DAJ Teleorman este într-o legătură directă cu ministerul, în sprijinul acestei idei vă comunicăm faptul că în fiecare dimineață avem videoconferință, în scopul unei bune informări, atât a noastră, cât și în speța fermierilor. Iar în ceea ce privește proiectele pe fonduri europene în agricultură, elaborate de DAJ Teleorman, sunt două măsuri pe care am lucrat: Măsura 6.3 care are ca scop sprijinirea fermelor mici, suma acordată fiind cea de 15.000 de euro, și măsura 6.1 ce vizează instalarea tinerilor fermieri. Sumele sunt mai mari în acest caz, variind între 40.000 și 70.000 de euro. Aceste măsuri se regăsesc în vechiul PNDR, pe care la acest moment nu îl mai utilizăm. Actual, dispunem de PNS (Planul Național Strategic 2023-2027), dar în prezent, planul nu este legiferat. În perioada imediat următoare, așteptăm vizita Ministrului Agriculturii, Petre Daea, în urma căreia DAJ Teleorman, APIA și AFIR, vor face informări în toate UAT-urile din Teleorman, în legătură cu conținutul planului strategic național.
