Dincolo de OUG 55, act normativ care le-a permis aleşilor locali, timp de 45 de zile, să-şi schimbe apartenenţa politică fără a-şi pierde mandatul, fiecare an preelectoral reprezintă o nouă ocazie pentru ca actorii politici din judeţ să-şi aleagă tabăra în care vor activa pentru cel puţin patru ani. În acest sens, aleşii locali şi, în special, primarii în funcţie, sunt curtaţi de fiecare formaţiune politică pentru a-i trece pe listele electorale. Astfel că, după ce cântăresc bine propunerile primite de la fiecare tabără în parte, edilii se decid, mai greu sau mai uşor, sub ce culoare politică să candideze.
În mod evident, există edili fideli unui partid politic sau altuia, astfel că aceştia nici nu stau la discuţii atunci când vine vorba de o schimbare a apartenenţei politice. Aceştia, fie că sunt de acord cu direcţia pe care merge partidul politic, fie că au comentarii ori reproşuri de făcut, nu se abat de la direcţia aleasă. Exemple concrete sunt multe, fie că e vorba de stânga teleormăneană, fie că e vorba de dreapta din judeţ, unită ori în formula veche cu cele două partide PDL şi PNL. În acest sens, fie că se pun în discuţie primăriile PSD de la Drăgăneşti Vlaşca, Saelele, Talpa, Ciuperceni, Islaz, Gratia sau Ţigăneşti, fie că se pune problema primăriilor PNL de la Botoroaga, Buzescu, Moşteni sau Peretu, candidaturile edililor în funcţie pentru aceleaşi partide în alegerile locale de anul viitor sunt ca şi sigure, neexistând loc pentru surprize.
Problema se pune însă în cazul primarilor cu unul sau două mandate la activ, care jonglează în funcţie de ce le poate oferi un partid sau altul. În mod evident, în această categorie intră şi „migratorii”, care, susţin liderii liberali, dau semne serioase că şi-ar dori revenirea în partidele din care au plecat. Că nu o spun răspicat, era de aşteptat, în condiţiile în care PSD se află, încă, la guvernare, iar o venire la putere a liberalilor nu este sigură. Astfel, primarii „migratori” stau în espectativă şi, cel mai probabil, joacă la două capete, conştienţi fiind de faptul că poartă cu ei electoratul şi, fie că e vorba de PSD, fie că e vorba de PNL, partidele politice şi-i doresc pe liste.
În prezent, PSD deţine nu mai puţin de 65 de primării din judeţ şi, potrivit liderilor social-democraţi teleormăneni, niciunul dintre aceştia nu dă semne că ar vrea să schimbe barca la alegerile viitoare. Liberalii însă, văduviţi serios de OUG 55, când au pierdut nu mai puţin de 17 primării, dau ca reveniţi la „prima dragoste” cei 17 „migratori”, dar şi trecuţi la PNL mai mulţi primari PSD mai vechi.
Rămâne de văzut, aşadar, cum vor evolua lucrurile în anul rămas până la locale şi cum, în funcţie de oferta primită, edilii în funcţie vor alege să rămână fideli formaţiunilor politice din care fac parte sau să schimbe tabăra. (Violeta Mocanu)