Executivul nou – Ponta IV pe numele său, reuneşte patru formaţiuni politice sau, mai bine spus, trei şi încă ceva: PSD, UNPR, PC şi PLR, încă neînregistrat ca partid politic. Cel mai probabil, Călin Popescu Tăriceanu şi liberalii reformatori intră în Guvernul Ponta IV „pe persoană fizică”.
În fond, ce e nou în Guvernul Ponta IV pe lângă cooptarea PLR? Că, în mare, miniştrii sunt cam tot aceiaşi. Şi, dacă n-au făcut parte din Ponta III, sunt oameni politici care au mai ocupat portofolii în cabinete trecute. Aşadar, şansa pentru tinerii din politică se lasă aşteptată. Încă.
Şi nici măcar marea comasare nu e aşa mare: din cele 25 de ministere ale Guvernului Ponta III, în noul cabinet sunt 21, ceea ce-l face cam tot la fel de stufos şi de greu de întreţinut pentru români.
Se pare însă că există o modificare: nu vor mai fi patru vicepremieri, ci numai unul, în persoana liderului UNPR, Gabriel Oprea. Dar, cum însuşi Călin Popescu Tăriceanu spunea, funcţia este, mai degrabă, una de reprezentare, aşa că, mergând pe logica fostului premier, modificarea este cam tot de… reprezentare.
Nume noi, vreo şase. Că sunt inspirate sau nu, vor demonstra în timp, după votul Parlamentului.
Propunerea pentru Educaţie este conservatorul Sorin Câmpeanu. Cel mai probabil, de la acesta se aşteaptă, pe lângă nişte licitaţii la termen pentru ca toţi elevii să aibă manuale la începutul anului şcolar, să ştie care este diferenţa dintre lupoaică şi vulpoaică.
Tot printre noutăţile lui Ponta se află Mihai Tudose, propunerea pentru Economie, care este şi prospăt preşedinte PSD Brăila. După cum însuşi social-democratul spune, va face faţă funcţiei la „un metru 98, 100 de kile”. Altfel, CV-ul profesional este unul destul de sărac: a fost şef birou senatorial (1992-1999), jurist la SC Farex SA Braia (1999-2000), deputat (2000- prezent).
Ionuţ Vulpescu, propunerea pentru Cultură, este licenţiat în Teologie şi doctor în Filosofie şi a fost, în ultimii doi ani, membru al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor. În cea mai mare parte, profilul său politic derivă din relaţia sa cu Ion Iliescu.
Sorin Grindeanu, propunerea pentru Telecomunicaţii, este deputat din 2012 şi este, până în prezent, co-autor la 35 de iniţiative legislative privind insolvenţa, codul fiscal, dialogul social, Codul Muncii, funcţionarea asociaţiilor de proprietari, insolvenţa persoanelor fizice, legea energiei şi a gazelor, contractele de credit pentru consumatori. El este şi unul dintre susţinătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.
Adrian Anghel, propunerea pentru Diaspora, s-a făcut cunoscut printr-o declaraţie cel puţin ciudată. Acesta a spus, într-un interviu acordat unei televiziuni din Chicago: ”Problemele cu pomenile electorale – mie aceasta chestiune vă spun că îmi convine. Aş vrea să avem pomeni electorale în fiecare lună”. Altfel, ca experienţă profesională, are trecute în CV funcţii ca producător TV şi fost director general al MTV România.
Graţiela Gavrilescu, propunerea PLR pentru Mediu, este deputat încă din 2004 şi este de profesie chimist. În mandatul actual, a luat cuvântul de 26 de ori în 24 de şedinţe şi a avut 20 de declaraţii politice în Parlament. La capitolul „ce o recomandă” ar fi de notat funcţia de viceprimar al municipiului Ploieşti, în perioada 2004-2007, şi poziţia critică faţă de Klaus Iohannis din timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale.