Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Teleorman și Asociația “Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Franța“, aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Teleorman, organizează pe 22 aprilie a.c., începând cu orele 10,00, la sala de conferințe a Centrului Multifuncțional pentru Tineri Alexandria, masa rotundă cu tema “Memorie și istorie. Primul Război Mondial (1916-1918) – Prizonieri teleormăneni în Alsacia și Lorena”. Activitatea este dedicată memoriei prizonierilor de război teleormăneni ale căror morminte se află pe teritoriul Franței și sunt întreținute prin grija statelor român și francez. Azi, împreună – istorici, urmași, autorități, dar și pasionații de istorie – încercăm să redescoperim și să refacem destinul militar al teleormănenilor noștri care și-au făcut pe deplin datoria față de Țară și odihnesc pe veci departe de hotarele ei. Eroii nu au fost uitați niciodată, poate că peste amintirea lor s-a suprapus o alta provocată de drama celui de-al doilea război mondial, unde au luptat inclusiv fii acelora care au murit în primul război mondial. Familiile acestor tineri, la vremea respectivă, le-au îndeplinit îndatoririle creștinești, iar preoții parohi i-au trecut în pisaniile sau catastifele bisericilor și i-au pomenit în slujbele religioase. E timpul însă ca eroii noștri “să se întoarcă acasă”, printre ai lor, în lacrima pământului care i-a zămislit și în memoria căminelor urmașilor pentru ca înălțătorul sacrificiu să nu le fie uitat niciodată.
Combatanții care au fost luați prizonieri de unitățile germane au fost direcționați spre lagărele de pe teritoriul imperiul german, unde au fost folosiți la activitățile din fermele agricole, terasamentele căilor ferate și alte sectoare care aveau deficit de brațe de muncă. În lungile convoaie care ajung în Alsacia și Lorena în iarna anului 1916 și care nu supraviețuiesc marșurilor sau condițiilor prizonieratului, s-au aflat peste 70 de soldați teleormăneni. Pe platoul Val du Pâtre (Valea Păstorului), chiar pe locul unde s-a aflat lagărul de prizonieri români, a fost amenajată singura și cea mai mare necropolă românească din Franța. Terenul a fost donat de primăria orașului Soultzmatt guvernului român, la propunerea Comitetului pentru amenajarea și îngrijirea mormintelor prizonierilor români din Alsacia, la 30 august 1919. Cimitirul militar a fost inaugurat la 9 aprilie 1924, în prezența regelui Ferdinand și a reginei Maria. Aici au fost reînhumați în morminte individuale și osuare 678 eroi români, din cei aprox. 2400 morți în perioada 1917-1919 în lagărul Soultzmatt și în regiune.
Asociația “Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Franța”, condusă de istoricul francez Christophe Woehrle, a inițiat de câțiva ani demersuri pentru identificarea urmașilor eroilor români ale căror morminte se află pe teritoriul francez. Să nu uităm că acești soldați proveneau din familii de țărani agricultori, lipsiți de mijloace financiare și în mare parte neștiutori de carte. Pentru ei, denumirea locului unde s-ar afla mormântul soldatului dispărut reprezenta un punct pierdut în imensitatea infinitului, neantul care absorbise sufletul lor drag. Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Teleorman se asociază acestui demers și sperăm că va deschide o poartă către cercetarea acestei teme de interes local și național, mai puțin abordată de istoriografie. Publicăm mai jos lista eroilor teleormăneni, cu speranța că va ajunge în fiecare familie dornică să afle despre străbunicii săi care apăreau în documentele primului război mondial ca fiind căzuți pe câmpurile de luptă sau dispăruți. Lista de mai jos cuprinde numele localităților, numele eroilor și persoanele de contact, așa cum sunt înscrise în documentele militare. Nutrim speranța că așa vom reuși să aducem tânăra generație mai aproape de valorile istoriei locale, iar demersul nostru va declanșa o oarecare dinamică documentară, completând astfel datele pe care le avem:
Albești: Radu Istrate – soție Rada;
Alexandria: Tudor Niculae – necăsătorit, tatăl Florea; Radu Voicu – soție Maria; Dumitru Ion – soție Leana; Gheorghe Florea – soție Adica;
Atârnați (Cernetu): Marin Mihalache – soție Anca;
Balaci: Marin Radu – necăsătorit, tatăl Radu;
Băneasa: Stan Tudor – necăsătorit, tatăl Florea;
Băsești (Călmățuiu de Sus): Ion Bugeanu – soție Floarea; Stan Roșu – soție Maria; Stancu Vâlceanu – soție Ioana;
Beiu: Manea Danciu – soție Ilina;
Belitori: Constantin Burtan – soție Ioana; Marin Penescu – soție Maria; Ion Merintescu – soție Ioana, tatăl Ion;
Bivolița: Oprea Martacu – soție Manda; Stoian Martacu – soție Sanfira; Constantin Nedelcu – soție Floarea;
Burdea: Cristache Petrică – soție Voica;
Bragadiru: Hristache Iaciu – soție Maria; Vasile Cristea – soție Maria; Ștefan Gheorghe – soție Ioana; Marin Tudorică – soție Gherghina; Ion Ciulică – soție Dobra; Tudor Costea – soție Ioana; Stan Zamfir – soție Ioana; Anghel Toma – necăsătorit, tatăl Florea; Marin Aldea – soție Caterina; Ion Stan – soție Ioana; Gheorghe Lazăr – soție Gheorghina;
Buzescu: Stan Pană – soție Marița;
Călinești: Gheorghe Ștefan – soție Petra;
Călugăru: Ion Olaru – soție Ioana;
Caravaneți: Ioan Toma, compania 6, regimentul 20 infanterie Teleorman;
Cătunu: Badea Cioacă – necăsătorit, tatăl Popa;
Elisaveta (Brâncoveanca): Costea Radu – soție Voica;
Cioara: Marin Cristea – necăsătorit, tatăl Florea; Ion Dușmanu – soție Marina;
Ciolăneștii din Deal: Marin Boboșilă – soție Ioana;
Conțești: Ion Văituș – soție Tinca; Carol Iosif – soție Stana;
Cucueți: Florea Marin – soție Stanca;
Didești: Ivan Gandes, compania 9, regimentul 68 infanterie;
Dobrotești: Oprea Bărbuceanu – soție Tudora; Ilie Bana – soție Ilinca; Dumitru Raicu – soție Sanda; Iancu Vasile – soție Smaranda;
Drăgănești: Andrei Pârvan, compania 12, regimentul 68 infanterie;
Dulceanca: Dumitru Calotă – soție Rada;
Fântânele: Gheorghe Berechet – soție Ioana; Stan Vlad – soție Maria;
Flămânda: Pena Cașcaval – soție Dinca; Ilie Teican, regimentul 20 sau 60 infanterie;
Frumoasa: Nicolae Pârvulescu – soție Constantina;
Gârdești:Alexandru sau Anghel Glovan, compania 9, regimentul 68 infanterie;
Gratia: Niculae Pantazi – soție Maria;
Lăceni: Neagu Albu – soție Floarea; Badea Tudor, compania 12, regimentul 68 infanterie;
Licuriciu: Alexandru Vasile – soție Boiana;
Lisa: Georghe Jugănaru – soție Maria;
Lița: Gheorghe Motea – soție Ioana; Florea Bujoreanu – soție Ioana;
Măgureni:Tudor Tindeche – necăsătorit, tatăl Stan; Ilie Barbu – necăsătorit, tatăl Manea; Stan Răduț – soție Stana;
Măldăeni: Marin Albu –necăsătorit,tatăl Tudor;
Mândra: Gheorghe Popescu – necăsătorit, tatăl Gheorghe;
Merișani: Grigore Dobre – soție Floarea; Dumitru Drăgoescu – soție Stana;
Nanov: Ilie Ion – soție Tudora;
Necșești: Tudose Mareș – soție Ioana; Radu Iancu – soție Maria;
Nenciulești: Grigore Stan – necăsătorit, tatăl Marin;
Netoți (Trivalea Moșteni): Alexandru Alexandru – soție Dumitra; Marin Stan – necăsătorit, tatăl Stan;
Odaia (Turnu-Măgurele): David Băețică – soție Mitra;
Ologi (Crângu): Ion Răceală – soție Ioana; Stan Vlad – soție Ioana;
Olteanca: Florea Plocon – soție Rada;
Olteni (Perii Râioși): Marin Dobre – soție Maria; Ion Stan, compania 8, Batalion Cetate
Orbeasca: Stancu Mircea – necăsătorit, tatăl Badea;
Orbeasca de Jos: Gheorghe Draghici – necăsătorit, tatăl Tudor; Evodochie Voicu – necăsătorit, tatăl Florea; Ion Dobre – soție Maria;
Pârlita: Cristea Manga – soție Dumitra;
Peretu: Ilie Almăjanu – soție Lina; Petre Badea – soție Tudora; Stoian Ciocârlie – soție Anica; Dumitru Mircescu – soție Stanca; Pascu Negrescu – soție Sofia;
Piatra: Marin Rotaru – soție Ilina; Gheorghe Drangan – soție Ispasa; Florea Dragana – soție Gherghina; Chirilă Filip – soție Ioana;
Pielea (Mârzănești): Dumitru Lazăr – soție Draga; Ion Mageru – soție Rada;
Plopii-Slăvitești: Iordan Gâlceavă – soție Maria; Ivan Mitroi – soție Elena; Alexandru Defta – soție Floarea;
Plosca: Alexandru Gheorghe – soție Tudora; Niculae Stoian –necăsătorit, tatăl Ion;
Principele Ferdinand (Tudor Vladimirescu ): Constantin Niță – soție Simioana;
Rădoiești: Voicu Mencinoiu – soție Ileana; Stan Chelaru – soție Tudora; Marin Purcărescu – soție Maria; Anghel Paraschiv – soție Ioana; Stroe Ghaita (Ghiță?) –necăsătorit, tatăl Radu; Ion Damaschin – soție Nesta;
Râioasa: Radu Dulgheru – soție Maria;
Roșiorii de Vede: Ion Beldie – soție Tudora; Gheorghe Letu – soție Tudora;
Saelele: Marin Denca –necăsătorit, tatăl Florea; Marin Simion – soție Dina;
Seaca: Marin Răsfugitu – soție Niculina; Alexandru Bozeanu – soție Stana;
Sfințești: Alexandru Rădulescu –necăsătorit, tatăl Florea;
Slăvești: Ion Gică – soție Maria;
Slobozia Mândra: Radu Condorus – soție Maria;
Smârdioasa: Anghel Stan – soție Stoica; Stan Ion – soție Dumitra;
Spătărei: Marin Copăceanu – soție Maria; Ivan Tănase – soție Maria;
Ștorobăneasa: Ion Simion – soție Anna;
Suhaia: Stan Dragnea – necăsătorit, tatăl Constantin; Stan Lăpădatu – soție Maria;
Tătărăști: Chirovici Pogoie sau Bogoie, compania 1, regimentul 68 infanterie;
Tecuci Kalinderu: Mihalache Geonea – soție Anca; Radu Chiriță – necăsătorit, tatăl Florea; Dumitru Voicu – soție Dumitra;
Țigănești: Stoian Vâlcu – soție Paraschiva; Marin Găvănescu – soție Paraschiva; Voicu Diaconu – soție Tudora;
Turnu Măgurele: Dumitrache Banu – soție Stana; Gaspar Grasu – soție Tereza; Enea Cucu – soție Voica;
Uda Paciurea: Andrei Țenea – necăsătorit, tatăl Andrei;
Vârtoape: Oprea Badea – soție Rada; Ilie Nichita –necăsătorit, tatăl Florea;
Vitănești: Stan Cristea – soție Dana;
Vodă Carol: Niculae Radu – soție Floarea; Marin Țene – soție Lina;
Voievoda: Ion Ștefan – soție Ioana;
Zimnicea: Niculae Țânțarcu – soție Petra; Nicolae Drăgan – soție Nastasia; Ion Susai – soție Elena.
Promovăm azi acest proiect ambițios, dar nu imposibil. AUDACES FORTUNA IUVAT! („Norocul aparține celor îndrăzneți”!), spunea poetul latin Vergiliu. Până acum am reușit să identificăm doi urmași de eroi. Va participa la masa rotundă din 22 aprilie, descendentul eroului Ene Cucu, dl Viorel Ioșca din Alexandria, pensionar, gravor de profesie, care va prezenta propriile-i demersuri pentru aflarea destinului militar al străbunicului său, dispărut în retragere, în noiembrie 1916. Este recunoscută pasiunea domnului Ioșca pentru realizarea de diorame de 4/4 cm, care reprezintă tehnică militară folosită în primul război și acțiuni de război în viziunea autorului, sculpturi pe mină de creion de 2 mm și aplice care redau secvențe din istoria familiei pe trei generații, însemnătatea regalității și arta de tranșeu, toate dedicate memoriei străbunicului său. Așteptăm confirmarea participării la activitatea noastră și a urmașilor eroului Ion Susai din Zimnicea.
Mulțumiri Biroului Județean Teleorman al Arhivelor Naționale, doamnei inspector Maria Petcu-Ștefan, care a făcut posibilă întâlnirea cu istoricul francez Christophe Woerhle. Având aceeași temă de cercetare, am putut identifica documentar 41 de eroi teleormăneni și cercetarea continuă. Analiza comparativă a documentelor a fost încărcată de o puternică emoție.
Mulțimiri domnului Pavel Mirea, manager al Muzeului Județean Teleorman, pentru sprijinul acordat în identificarea corectă a numelor unor localități înregistrate eronat în documentele militare străine din vremea respectivă. Această activitate implică un efort colectiv și suntem optimiști în finalizarea ei cu succes.
Pentru toți cei care își identifică străbunicul în lista publicată, vă rugăm să ne contactați la adresa de email: ssirfilialatr@yahoo.com.
(Prof. Elena Ichim, președinte Filiala Teleorman a Societății de Științe Istorice din România
Dr. Christophe Woerhle, președinte Asociația „Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Franța“, Cavaler al Ordinului Artelor și Științelor din Franța)
