Colegiile prefecturale sunt pentru majoritatea directorilor de deconcentrate din judeţ o formalitate. Prezenţa lor în cadrul acestora este sau nu obligatorie, unii delegându-şi înlocuitori, pe motiv că au oarece probleme, reale sau închipuite, iar cei prezenţi, tot formal, îşi prezintă activităţile dând citire, cu mai multă sau mai puţină intonaţie, funcţie de priceperea oratorică a fiecăruia, unor rapoarte întocmite frumos şi bine îndosariate, de către cei mai pricepuţi dintre funcţionarii instituţiilor pe care le conduc, că deh, se duc cu ele la Prefectură.
Odată începută şedinţa, în ordinea de pe tricouri, directorii sau înlocuitorii acestora au început citirea rapoartelor, întocmite pe limba lor, în termenii instituţiei pe care o reprezintă, cu glas tare, răspicat şi fără pauză. Punctul se pune la final, când tot atunci se trage şi aer în piept. Conlcuziile… sunt bune. Nimic de întrebat, nici o propunere de făcut, doar date şi statistici. În cazul de faţă, Colegiul prefetural de marţi, 21 octombrie, a scos la raport activitatea Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor, al APM Teleorman, privind calitatea aerului, activitatea APIA şi ISU Teleorman, care a prezentat un frumos proiect despre Operaţionalizarea Sistemului de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU) la nivelul CJCCI Teleorman.
Aşa am aflat şi noi despre Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Teleorman că este o instituţie publică fără personalitate juridică aflată în subordinea Comisariatului Regional pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Sud-Muntenia care în 9 luni de activitate şi-a îndeplinit o serie de obiective generale şi specifice şi a desfășurat un număr de 1.344 acțiuni de control și a verificat produse alimentare și nealimentare în valoare totală de 6.103.264 lei constatând nereguli, pentru care a aplicat amenzi, a dispus retragerea definitivă sau temporară de la comercializare a produselor neconforme, a dat directive şi măsuri de remediere a deficienţelor, a dispus, unde a fost cazul, suspendarea activităţii. Toate acestea au fost prezentate într-un raport frumos paginat, întins pe mai multe pagini, de un comisar CJPC Teleorman, delegat în locul comisarului şef, plecat cu treabă în altă parte. Toate bune şi frumoase, până la întrebarea cheie, adresată de doamna prefect: comparativ cu anul trecut, stăm mai bine sau mai rău? Comisarul CJPC a tras aer în piep, a înghiţit nodul care între timp i se pusese în gât şi a răspuns că nu s-a făcut o comparaţie. Păi, cum să se facă, doar se ceruse raportul pe nouă luni, ce treabă avea una cu alta? De ce ar trebui să se ştie dacă de la un an la altul deficienţele în acest sector scad sau cresc? Cu mulţumirile de rigoare şi fără alte intervenţii s-a trecut la punctul 2: Raport asupra calității aerului în județul Teleorman în anul 2013.
Aici am răsuflat uşuraţi, ba mai mult am prins curaj şi am tras puternic aer în piept pentru că am aflat că, în Teleorman, aerul pe care îl respirăm are o calitate de invidiat, de la foarte bună în sus. Nimic de zis, doar că la fel ca şi în primul caz, raportul a fost prezentat în termeni specifici activităţii pe care o desfăşoară APM, am aflat că nu sunt bani pentru anumite aparate care ar trebui să măsoare anumite concentraţii de substanţe din aer şi cel mai important, am aflat, într-un mod ironic, deşi ironia nu-şi avea deloc rostul, că lipsa industriei este responsabilă de calitatea aerului din Teleorman. Ce bine că nu mai avem industrie!. Vorba ceea, mai bine şomer şi cu plămânii curaţi, că de mânat or mânca ei teleormănenii ce-or găsi, iar de dus la şcoală copiii se pot duce şi desculţi, că dacă “e” să înveţe, o fac ei şi cu tălpile goale.
Nimic de zis despre directorul APIA, Eugen Coman, care a venit cu temele făcute, la virgulă, putem spune. Tare şi răspicat a explicat starea plăţilor şi a controalelor la fermieri, numărul cererilor SAPS depuse şi a ştiut întocmai să explice de ce şi în ce fel sunt încă neînţelegeri între fermierii care declară că lucrează aceiaşi parcelă de teren.
Punctul a fost pus de şeful ISU Teleorman, Sorinel Sandu, care, cu seriozitatea-i caracteristică uniformei pe care o poartă a prezentat, pardon, a dat citire, proiectului privind Operaţionalizarea Sistemului de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU) la nivelul CJCCI Teleorman, despre care a spus, ca o concluzie, că va fi implementat. Intervenţii au avut directorul AJPIS, care a spus că instituţia pe care o conduce face controale privind ajutoarele sociale, şi Mioara Comana, director DSP Teleorman, precizând că direcţia pe care o conduce verifică dacă declaraţiile pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor de obţinere a autorizaţiilor sanitare de funcţionare, şi care de altfel au fost acordate, sunt în regulă şi coincid cu realitatea din teren.
Restul directorilor, care n-au avut rapoarte formale de prezentat, au moţăit pe scaune, fără vreo intervenţie sau curiozitate privind discuţiile din timpul şedinţei. Nici vorbă de propuneri. Au făcut act de prezenţă, au îndeplinit o formalitate, au bifat o activitate. Concluzie: prezentarea rapoartelor şi prezenţa în cadrul şedinţelor Colegiului Prefectural se fac formal şi de mântuială, din partea directorilor vorbind, care abia aşteaptă să se termine speech-ul colegilor şi să se ducă acasă, să se odihnească, că tare obositoare mai sunt aceste şedinţe. Trag la somn. (C.P.)
