Social

Dezinteresul elevilor şi formalismul cadrelor didactice, principalele cauze ale rezultatelor slabe la simularea Evaluării Naţionale în Teleorman

Monica DUMITRESCU

Mai mult de jumătate din numărul elevilor teleormăneni care au participat anul acesta la simularea Evaluării Naţionale, desfăşurată în ultima săptămână a lunii februarie, nu au reuşit să obţină cel puţin media cinci. Matematica a fost, şi de data aceasta, disciplina la care s-au împotmolit cei mai mulţi dintre elevi. Potrivit datelor centralizate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman, procentul mediilor egale sau mai mari de cinci la simularea Evaluării Naţionale din acest an a fost de 49,93%. La Limba şi Literatura Română au obţinut note mai mari de cinci 68% dintre elevi, în timp ce la matematică doar 39, 26% dintre elevii evaluaţi au reuşit această performanţă. În şase unităţi de învăţământ gimnazial din Teleorman niciun elev nu a reuşit să obţină cel puţin media 5 la această simulare.

Rezultatele simulării Evaluării Naţionale au fost analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Pe baza analizelor respective, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman a identificat cauzele care au condus la eşecul şcolar în cazul elevilor care au obţinut medii sub 5 la simulare şi a întocmit un plan remedial al cărui obiectiv este creşterea numărului de medii mai mari de cinci la Evaluarea Naţională 2015.

Potrivit raportului ISJ Teleorman cu privire la organizarea şi desfăşurarea simulării Evaluării Naţionale, principalele cauze ale rezultatelor slabe sunt: nivel de interes diminuat pentru performanţă personală (atingerea nivelului maxim al potenţialului individual), reflectat în procentele de promovare; pregătirea examenelor se defăşoară, în unele cazuri, formal, doar în perioadele planificate la nivel de şcoală; abandonul şcolar, explicat, în principal, de migrarea părinţilor în Spania, Italia, Cipru; frecventarea sporadică a cursurilor de către elevii romi; solicitarea elevilor din mediul rural de către părinţi în activităţile gospodăreşti pe care aceştia le desfăşoară; formalismul unor cadre didactice în timpul desfăşurării programului de pregătire suplimentară; nefamiliarizarea elevilor de către profesori cu modelele de teste propuse de CNEE pentru examenul de Evaluare Naţională.

Planul de măsuri întocmit de ISJ cuprinde pe lângă consilierea elevilor privind necesitatea implicării lor în activitatea de învăţare şi informarea permanentă a părinţilor cu privire la absenţele şi situaţia la învăţătură a elevilor, organizarea unor şedinţe de pregătire suplimentară în cadrul unităţilor de învăţământ.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.