• Sistemele de irigaţii, deteriorate în cea mai mare parte, şi perdelele forestiere de protecţie, care nu există, nu-i pot opri • Modul de practicare a agriculturii trebuie adaptat • Numai în asociere, producătorii vor putea rezista în viitor
Zilele acestea, mass-media au făcut cunoscute concluziile cele mai recente ale studiilor asupra evoluţiei climei în sud-estul Europei, prognozînd continuarea procesului de deşertificare, semnalat de cel puţin 25 de ani de către oamenii de ştiinţă, şi accentuarea lui în perspectiva următoarelor 5-6 decenii. Temperarea fenomenelor proprii acestui proces se poate realiza prin împăduriri, crearea perdelelor forestiere de protecţie a cîmpului agricol, localităţilor şi căilor de comunicaţii şi prin practicarea pe scară largă a irigaţiilor. În perioada postdecembristă, însă, la noi în ţară s-a procedat exact invers: s-au tăiat nesăbuit pădurile pe mari suprafeţe, iar sistemele de irigaţii au fost neglijate în asemenea măsură, încît s-a furat din ele tot ce s-a putut, iar ceea ce a rămas s-a deteriorat fizic şi moral. De la peste 3 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, s-a ajuns să se poată aplica udări pe mai puţin de 100.000 de hectare. Chiar şi în Teleormanul nostru, dotat cu sisteme care cîndva acopereau 232.000 de hectare, adică jumătate din suprafaţa arabilă a judeţului, acum sistemele funcţionale reprezintă mai puţin de 10.000 hectare.
În materie de creare a perdelelor forestiere de protecţie, deşi există o lege specială, nr. 289/2002, iniţiată şi susţinută pînă la promulgare de regretatul academician Marian Ianculescu, chiar în timpul mandatului său de deputat teleormănean, lege care prevede crearea unui sistem naţional al perdelelor forestiere de protecţie, şi deşi pentru judeţele Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi, prin strădaniile aceluiaşi om de ştiinţă din domeniul silviculturii, au fost întocmite proiecte de înfiinţare în regim de urgenţă a unor perdele forestiere, la noi pe 4.000 de hectare, de zece ani de la apariţia legii citate nu s- întreprins nimic, nici în ţară, nici aici. În asemenea împrejurări, agricultura, dar şi oamenii şi celelalte fiinţe vii, vor avea de suferit de pe urma secetei şi arşiţei proprii climatului deşertic tot mai accentuat, cu veri toride şi lungi perioade lipsite de precipitaţii semnificative.
B. SCHMIDT
