Marea Neagră avea imperioasă nevoie de o strategie de securitate distinctă, care să răspundă ferm și eficient noilor provocări apărute odată cu invazia armată a Federației Ruse în Ucraina. În acest sens, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, are în plină desfășurare inițierea unei strategii naționale pentru regiunea Mării Negre, mai ales că, la cererea țării noastre, Uniunea Europeană și-a recalibrat optica abordării problematicii maritime.
În ultimele opt luni, România și-a demonstrat reziliența și solidaritatea în ceea ce privește efectele agresiunii la adresa Ucrainei, derulată atât de aproape de granițele noaste, atât ca stat riveran Mării Negre, cât și ca țara din Uniunea Europeană cu cea mai extinsă graniță cu Ucraina.
Deciziile guvernamentale principiale au certificat maturitatea instituțională și umană a României, atât la nivel guvernamental, cât și prin societatea civilă.
Țara noastră a reușit să se achite cu brio nu doar de problemele legate de gestionarea crizei refugiaților, ci și în rolurile cheie avute în porturile Constanța și Galați, unde au fost consolidate liniile de aprovizionare în vederea derulării exporturilor de cereale provenite din țara vecină.
În același timp, România a susținut și promovat constant inițiativele privind consolidarea transatlantică, fapt ce a contribuit la întărirea capacității noastre de reacție.
Nu în ultimul rând, în baza Parteneriatul Strategic cu SUA, s-a inițiat un nou proiect de strategie dedicat Mării Negre, beneficiind de susținerea puternică a Congresul SUA.
Este extrem de importantă conștientizarea mizei pe care statul nostru o are în regiunea Mării Negre, nu doar din perspectiva securității militare, cât mai ales din perspectiva geopolitică. Avem oportunități concrete de a rezolva pozitiv aspectele de care suntem responsabili, atât pe planul securității și diversificării energetice, cât și în ceea ce privește siguranța lanțurilor de aprovizionare, infrastructură, inter-conectivitate, securitate cibernetică.
Statuarea Mării Negre în cadrul unei strategii naționale distincte este justificată, la cel mai înalt nivel, mai ales în sfera securității maritime, axată pe libertatea de circulație, de navigație, precum și de libertatea comerțului.
În paralel, România dorește intensificarea integrării europene a țărilor de pe Platforma Parteneriatului Estic, supuse amenințărilor uneori directe, din partea Rusiei, în scopul susținerii acestora pe acest drum ireversibil. Aderarea acestor state va consolida influența politică a Uniunii Europene și a NATO, precum și stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre.
În concluzie, România are în acest moment un rol esențial în noua configurație geopolitică, geostrategică și de securitate a Europei, fapt ce presupune atât o misiune dificilă, delicată, dar și o responsabilitate uriașă, de care sunt convinsă că ne vom achita cu succes în viitorul apropiat.
