Agricultorii, de la mic, la mare, aşteaptă cu nerăbdare, şi de-acum cu îngrijorare, apariţia unui front de ploi consistente, care să ajute semănăturile de toamnă, realizate pe mari suprafeţe în judeţ la această dată, să evolueze firesc. Îngrijorarea pentru că acest front nu a apărut încă, iar temperaturile diurne neobişnuit de ridicate, aici, în sudul ţării, la 30 de grade Celsius şi chiar peste, fac să se piardă şi modesta umiditate care s-a mai păstrat, acolo unde tehnologiile agricole aplicate au fost adecvate. Continuarea acestor stări de lucruri, la care se mai adaugă şi vîntul aproape nelipsit, se soldează negreşit cu însăşi compromiterea din start a culturilor înfiinţate – rapiţa, orz, grîu. Condensul naţional şi slabele ploi căzute au forţat germinaţia şi apariţia plănţuţelor, care, odată răsărite, sunt asaltate de căldură şi de uscăciune de la suprafaţa solului, încep să sufere din cauza lipsei apei şi, treptat, mor. Pe zi ce trece deficitul de umiditate se accentuează. Am discutat cu producători agricoli din Peretu, Furculeşti, Bragadiru, Tătărăştii de Sus şi toţi întrevăd pericolul iminenţei compromiterii culturilor, în primul rînd a rapiţei, prima specie însămînţată şi cea mai vulnerabilă. Acest debut nefericit al culturilor de toamnă reprezintă o pierdere imensă pentru economia naţională, judeţeană şi locală, o dată pentru că întreaga investiţie – costul seminţelor, al lucrărilor agricole etc. – trece la pasiv şi, totodată, nu se obţin valorile scontate din producţia proiectată.
B. SCHMIDT
