Politic

Declarație politică / Deputat PNL Maria Stoian: “Este nevoie de un nou PNRR?”

Ţările Uniunii Europene au convenit, în 2020, să împrumute în comun 800 de miliarde de euro pentru reconstrucţia economiilor lor, ce au avut de suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene şi NextGenerationEU – instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea – formează cel mai mare pachet de stimulente finanţat vreodată în Europa.

Un buget de 2018 miliarde EUR va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemie, prin care Europa să devină mai ecologică, mai digitală şi mai rezilientă.

Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în aşa fel încât să răspundă nu numai realităţilor actuale, ci şi incertitudinilor viitoare.

Însă Europa a fost nevoită să-şi schimbe priorităţile după invazia rusă în Ucraina.

Guvernele europene şi-au reorganizat bugetele, punând un accent mai mare pe echipamentele militare, agricultură, energie şi acordarea de ajutoare umanitare, pentru a putea face faţă noilor provocări.

Comisia Europeană şi-a propus reducerea importurilor de gaze din Rusia până la finalul acestui an, obiectiv ce necesită modernizarea rapidă a terminalelor portuare pentru gaz lichefiat, precum şi realizarea mai multor conexiuni între statele membre ale UE.

Statele membre cheltuiesc foarte mult pentru ajutoarele umanitare pentru cei aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi ucraineni, potrivit ultimelor cifre ale Naţiunilor Unite.

Conform analizelor efectuate, se estimează că sunt necesare până la 27 de miliarde de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, transportul şi hrana refugiaţilor, suma fiind raportată doar pentru primul an şi priveşte fiecare stat separat.

Costul găzduirii şi al integrării sociale a refugiaţilor necesită costuri şi mai mari. Unele ţări cu fluxuri mari de refugiaţi, cum ar fi ţara noastră şi Polonia, au extins accesul refugiaţilor şi la servicii sociale, de educaţie şi sănătate.

În timp ce Franţa este pentru contractarea unor noi datorii, Germania, Olanda, Austria şi alte state membre se opun unor noi împrumuturi, argumentând că impactul economic al războiului din Ucraina este încă neclar.

Conform comisarului european pentru economie, Comisia Europeană urmează să evalueze, în câteva săptămâni, dacă trebuie să împrumute mai mulţi bani, ca răspuns la provocările create de război.

Sunt multe ramuri care în ţara noastră au nevoie de reformă şi investiţii, însă contextul actual ne-a dovedit că domenii precum energia, agricultura sau rezilienţa sunt prioritare în situaţii de criză.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

*

code

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.