Monica DUMITRESCU
Seria sărbătorilor de iarnă continuă marţi cu una dintre cele mai importante sărbători pentru creştinii ortodocşi – Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Mai multe obiceiuri şi tradiţii sunt legate de această zi în care se sfinţesc apele, iar oamenii merg la biserică să ia agheasma. Se spune că apa sfinţită în această zi are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.
Agheasma adusă de la biserici este păstrată în vase curate, folosindu-se drept leac în momente critice pentru membrii familiei. În ziua de Bobotează, oamenii de la sate obişnuiesc să se spele cu agheasma pe faţă, pentru curaţenie, lumină, bunătate şi frumuseţe, dar stropesc şi caii sau alte animale din gospodărie, pentru sănatate în noul an.
Practica specifică zilei de 6 ianuarie se leagă de alungarea spiritelor rele în lăcaşurile lor subpământene, purificarea văzduhului prin zgomote, stropitul cu agheasmă a vitelor, caselor, construcţiilor anexe, încurarea cailor.
Un obicei care s-a păstrat şi în câteva localităţi teleormănene, riverane Dunării, după slujba de Bobotează şi sfinţirea apelor, preotul se duce la o apă curgătoare unde va arunca crucea. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă se spune că va avea noroc tot anul.
O astfel de ceremonie se organizează în portul Zimnicea. Anul trecut, pentru recuperarea crucii aruncate în Dunăre de către unul dintre preoţi, 6 tineri, cu vârste cuprinse între 20 şi 27 de ani, s-au aruncat în apele reci ale Dunării. Norocul i-a surâs anul trecut zimniceanului Răzvan Dincă, de 27 de ani, acesta fiind cel care a reuşit să găsească crucea şi să o aducă la mal.
