Deşi, până la scrutinul pentru locale, a rămas mai puţin de jumătate de an, partidele politice nu şi-au stablilit candidaţii pentru primele funcţii din administraţia locală. Fie că se pune problema aplicării criteriilor de integritate pe care le cuprinde cele două coduri de conduită recent adoptate de PSD şi PNL, cele două mari blocuri politice, fie că e în discuţie lipsa unor indicii clare referitor la ce partid vine la guvernare după alegerile generale din toamna anului viitor sau, mai ales, fie că se pune problema noii forme de desemnare a şefilor de consilii judeţene, candidaturile pentru funcţiile de primar sunt, încă, o necunoscută pentru formaţiunile politice. Iar primarii în funcţie, fiind, de altfel, cei care pornesc drept favoriţi în cursa electorală, nu se grăbesc să-şi exprime public susţinerea pentru un partid politic sau altul. Desigur, sunt edili vechi, atât în tabăra PSD, cât şi în tabăra PNL, în privinţa cărora nu există suspiciuni de trădare, cu toate că surprize se pot ivi, dacă este luată în calcul celebra OUG 55, când primarii cu state vechi într-un partid au schimbat culoarea politică.
În ce priveşte negocierile pentru susţinerea unui partid politic ori a altuia, acestea se duc pe toate fronturile, mai ales că primarii sunt cei care aduc voturi la scrutinul pentru parlamentare. Despre negocierile purate cu primarii în funcţie, actorii politici vorbesc la modul general, evitând să dea exemple concrete. Liberalii susţin că vor cel puţin 55 de primării în urma localelor, în acest sens invocând cei 18 primari migratori care urmează, susţin ei, să se întroarcă în tabăra PNL, social-democraţii şi-au stabilit drept obiectiv cel puţin păstrarea celor 65 de edili pe care îi au în actuala legislatură, în timp ce liderii ALDE spun că negociază atât cu primari liberali, cât şi cu edili social-democraţi. (Violeta Mocanu)
