Violeta MOCANU
Marţi, 28 octombrie, a avut loc o conferinţă de presă fulger a PP-DD, la care au participat preşedintele fondator al partidului, Dan Diaconescu, preşedintele, Simona Man, prim-vicepreşedintele Diana Voiculescu, secretarul general Liviu Neagu, dar şi liderii locali ai PP-DD, printre care viceprimarul municipiului Alexandria, Lucian Iotu, consilierul local Stelică Tălpigă, consilierul judeţean Tudor Neagu. Evenimentul a fost unul tipic unei campanii electorale, în cadrul căreia liderii PP-DD şi-au expus proiectul „România în 100 de paşi”. Programul partidului sună promiţător pentru români, desigur, însă ar fi interesant de ştiut modul în care are de gând Dan Diaconescu să îndeplinească cele 100 de puncte, în condiţiile în care PP-DD nu are susţinere în parlament, iar el, în calitate de posibil viitor preşedinte nu are prerogative în ce priveşte politica internă.
În ce priveşte alegerile prezidenţiale care se apropie, preşedintele fondator al PP-DD este optimist, declarând că are „cele mai mari şanse să intre în turul 2 cu Victor Ponta”, dar că prezenţa sa „în finală va avea loc dacă oamenii, în special teleormănenii, nu-şi vor mai vinde votul”, iar secretarul general al PP-DD, Liviu Neagu, a declarat: „Dan Diaconescu a folosit în 40 de minute de discurs mai multe cuvinte decât a folosit Iohannis toată viaţa”.
În cadrul conferinţei, Dan Diaconescu a făcut referire şi la OUG 55 şi la consecinţele acesteia pentru judeţ, menţionând pierderea unui portofoliu de primar (cel al comunei Dobroteşti). Despre aleşii care au ales să treacă în tabăra puterii, fie că sunt primari, viceprimari sau consilieri, preşedintele fondator PP-DD a spus că sunt „primii care au trădat năzuinţele celor care i-au ales”.
Liderul PP-DD a trecut în revistă şi proiectele concrete ale partidului pe care-l reprezintă şi pe care le-a desfăşurat în ţară: proiectul „pâinea poporului”, la Brăila, prin care s-a stabilit preţul unei pâini la 40 de bani, proiectul „piaţa poporului”, la Piteşti, prin care se promovează produsele româneşti la preţuri mici, dar şi „înmormântarea colectivă”, proiect ce vizează familiile sărace sau ale rudelor decedate în afara graniţelor.
