Introducerea cardului naţional de sănătate şi acordarea de servicii medicale într-un mod controlat sunt de lăudat şi de apreciat, însă faptul că există confuzii privind modul cum se acordă servicii medicale dacă nu funcţionează sistemul informatic şi medicii refuză, în cele mai multe cazuri, eliberarea de reţete şi acordarea serviciilor dacă acestea nu au fost validate electronic, face ca acest document să fie mai mult hulit decât apreciat. Cardul de sănătate, deşi implementat de câteva luni bune, continuă să încâlcească iţele sistemului sanitar, la aproape o lună de când a devenit obligatoriu. În faţa cabinetelor de medicină de familie pacienţii aşteaptă ca sistemul informatic să se urnească şi stau cu frica în sân să nu fie reprogramaţi. Medicii spun că sistemul este departe de a fi pus la punct, dar că încearcă să lucreze normal.
De aproape o lună, pacienţii şi medicii sunt legaţi în activitatea zilnică de cardul de sănătate. Fără acesta, nici un serviciu medical nu ar putea fi validat. Sistemul informatic în care se lucrează se blochează de multe ori şi din acel moment bolnavii nu au decât să aştepte sau să se întoarcă ziua următoare, când este posibil să aibă mai mult noroc sau nu. Unii dintre ei îşi numără medicamentele şi se duc la medicul de familie cu vreo trei-patru zile înainte pentru a-şi lua o nouă reţetă. Asta pentru că validarea cardului şi oferirea serviciului medical nu sunt totuna cu eliberarea reţetelor şi au fost situaţii când nu mergea nici cel pentru eliberarea reţetelor electronice, cu toate că sunt sisteme diferite. De pildă, luni, 25 mai, la unii medici alexăndreni, sistemul informatic a funcţionat vreo două ore de dimineaţă foarte bine, ulterior ore în şir validarea unui serviciu a durat şi 25 de minute, mulţi pacienţi plecând din cabinetul medicului fără reţetă şi plini de nervi.
Din cauza faptului că apar sincope, medicii pierd mult timp din consultaţie cu informatizarea. Mai mult, medicii spun că se tem să elibereze reţete off-line, chiar dacă există un ordin care îi obligă să acorde servicii medicale. Aceştia spun că ordinul nu arată concret circumstanţele pentru care serviciile trebuie oferite şi îi obligă să le ofere, dar nu le asigură nici o garanţie că ele vor fi decontate. “Am fost avertizaţi la nivel de societate că ni se va impune să oferim servicii medicale şi ni s-a spus că le facem pe riscul nostru. Nu ştim dacă vor fi decontate aceste servicii sau nu”, a spus un medic de familie care a preferat să nu-i divulgăm identitatea.
În toată această poveste, pacientul este cel care pierde. Informatizarea sistemului medical ar fi trebuit să uşureze munca şi să scadă timpul de aşteptare, însă nu face decât să ia din timpul alocat bolnavului sau să îl pună pe drumuri pentru că sistemul nu fucncţionează şi bolnavul fie trebuie să-şi ia o marjă de câteva zile pentru a-şi primi reţeta la timp, în cazul bolnavilor cronic, fie se descurcă cum poate, în cazul bolnavului acut, care dacă are noroc i se validează serviciul, dacă nu, nu. Pentru că, aşa cum am spus, medicii, chiar dacă sunt obligaţi să acorde servicii medicale fără validarea informatică, aceştia nu o prea fac din cauza lipsei unei garanţii că serviciul va fi decontat. (C.P.)