Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.
În acest sens, COMAGRI a decis, prin vot, ca plafonarea la o sumă maximă de 100.000 euro pe exploataţie a sprijinului direct, Pilonul 1, să nu fie obligatorie în noua Politică Agricolă Comună, PAC, începând cu 2021, aşa cum propusese anul trecut Comisia Europeană. Astfel, plafonarea ar putea deveni voluntară, dacă statul membru îşi asumă redistribuirea a cel puţin 10% din sumele primite de la UE pentru plăţi directe către fermele mici.
Despre votul dat în cadrul Comisiei AGRI a Parlamentului European a vorbit, în ședința Camerei Deputaților de miercuri, 10 aprilie, deputatul ALDE de Teleorman Calotă Florică Ică, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.
“Unul dintre obiectivele strategice ale Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021-2027 este asigurarea unui sprijin de venit echitabil agricultorilor, adică îmbunătăţirea distribuirii plăţilor directe. Plata redistributivă este în prezent voluntară în cadrul PAC 2014-2020 şi are ca scop asigurarea unui sprijin de venit mai eficient fermierilor mai mici, prin acordarea unei plăţi suplimentare pe hectar pentru primele hectare sub un anumit prag.
România şi-a impus punctul de vedere în cadrul Comisiei AGRI. Ministrul Petre Daea şi eurodeputaţii români au criticat consecvent propunerea de plafonare a subvenţiilor agricole în următorul exerciţiu financiar al UE. Plafonarea subvenţiilor ar fi afectat peste 1.800 de ferme şi ar fi fost un impediment pentru dezvoltarea agriculturii din ţara noastră.
România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe, deoarece această restricţie ar fi afectat grav fermele mari locale care ar fi pierdut din competitivitate, în raport cu importurile din ţările terţe.
De asemenea, s-a aprobat o convergenţă progresivă a subvenţiilor, prin care România este avantajată de creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă
Astfel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă. Mai mult decât atât, în urma consultărilor cu fermierii români, s-a constatat că dorinţa acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăţilor la o anumită sumă. Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pe agricultură, Phil Hogan”, a spus deputatul ALDE de Teleorman.
Potrivit președintelui ALDE Teleorman, agricultura a făcut un salt extraordinar, de când România a intrat în Uniunea Europeană, iar prin plafonarea plăţilor directe, fermierii români, aflaţi în plin proces de consolidare, ar fi fost dezavantajaţi, ceea ce ar putea duce la divizarea fermelor cu productivitate ridicată.
“Hotărârea de a se continua sprijinul pe unitatea de suprafaţă trebuie salutată, fiind o adevărată plasă de siguranţă pentru fermierii români. Cu sprijinul fondurilor europene, fermele din România vor putea continua investiţiile.
În concluzie, măsura adoptată reprezintă un succes al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene!”, a mai spus deputatul Calotă Florică Ică.
